Stimularea creativității prin metodele propuse de Edward de Bono

În cadrul proiectului de mobilitate şcolară Erasmus K1, cu titlul „Calitate, inovaţie şi egalitate de şanse pentru o şcoală de succes”, am participat la cursul de formare „Teaching creativity in school, Inspired by Edward de Bono”, oferit de organizaţia Skupina Primera din Ljubljana, Slovenia.
Cursul s-a adresat atât cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, deoarece a valorificat dimensiunile creative ale jocului ca mod de a descoperi lumea, cât şi învăţământului primar şi gimnazial, deoarece a oferit activităţi concrete de utilizare a metodelor creative de predare-învăţare.

Creativitatea în munca pedagogică este tot mai frecvent remarcată în ultima perioadă ca factor de succes activitatea şcolară. Această  abilitate  trebuie să fie stimulată încă din primii ani de viaţă ai unui copil, deoarece creativitatea poate juca un rol esenţial în procesul de învăţare, precum şi în viaţa unei persoane.

Într-o lume în continuă schimbare, elevii vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informaţiile şi de a alege ce este cu adevărat important şi util. În condiţiile  în  care  şcoala  contemporană  deplasează  accentul  de  pe  memorarea  unei  cantităţi  de  cunoştinţe  pe  dezvoltarea  gândirii  creatoare, pe  însuşirea  metodelor  şi  tehnicilor  muncii  intelectuale, pe  dobândirea  de  muncă  intelectuală  independentă, elevul  devine – aşa  cum  s-a  subliniat  adesea – participant  activ  la  propria  formare, iar  învăţătorul  se  situează  pe  o  noua  poziţie, aceea  de  îndrumător al elevului.

Tehnicile  prezentate  la cursul de formare pe care l-am urmat urmăresc stimularea creativităţii elevilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial. Acestea sunt mai puţin cunoscute, însă foarte utile în activitatea didactică.  Bazându-ne pe metodele de gândire concepute de Edward de Bono, elevii vor aborda orice subiect folosind tehnici simple şi în acelaşi timp creative de soluţionare a  unor probleme.

Noi, oamenii, avem tendinţa de trage concluzii pripite. Decidem foarte uşor dacă ne place sau nu un lucru, fără să luăm în calcul că există perspective intermediare, mai ales atunci când „Da” sau „Nu” sunt răspunsuri evidente. Aplicând metodele concepute de Edward de Bono, elevii şi cadrele didactice vor căuta să-şi deschidă mintea şi să ia decizii profunde în privinţa unei probleme, în care, de obicei, ar fi luat o hotărâre rapidă. Elevii vor învăţa să raţioneze şi să găsească soluţii. De asemenea, vor descoperi că o problemă poate avea mai multe soluţii.

Participarea la acest curs ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbunătăţi competenţele profesionale, de a intra în contact cu un set de metode şi instrumente creative şi inovatoare de predare, cu exemple de bune practici prin schimb de experienţă cu un furnizor de educaţie din străinătate şi cu participanţi din diferite culturi.

Unul dintre instrumentele prezentate la curs este „PMI” (Plus, Minus, Interesant), conceput de Edward de Bono, care contribuie la depăşirea stereotipurilor şi eliminarea emoţiilor atunci când luăm decizii. PMI este un instrument de direcţionare a atenţiei. Realizând un PMI, ne îndreptăm atenţia în mod intenţionat mai întâi către aspectele Plus, pe urmă către Minus, iar în cele din urmă către aspectele Interesante. Acest lucru se realizează într-un mod foarte bine stabilit şi disciplinat, într-un interval foarte scurt (adesea involuntar), de 2-3 minute. PMI este un exerciţiu care încurajează elevii să investigheze şi să examineze toate laturile unei probleme. Acesta este destinat evidenţierii aspectelor negative şi pozitive, stimulând  interesul pentru idei noi, comentarii şi întrebări.

O altă metodă eficientă propusă de Edward de Bono este „FIP” (first important priorities – primele priorităţi importante), metodă deosebit de importantă care reprezintă cristalizarea procesului de selecţie atunci când este necesar să luăm decizii în unele situaţii. Această metodă este adesea utilizată pentru a evalua  importanţa unor idei diferite – ca de pildă în cazul unui brainstorming. FIP reprezintă un scenariu de judecată în care nu există răspunsuri absolut corecte, dar exista în mod cert răspunsuri/ soluţii/ posibilităţi pozitive. Unele lucruri sunt mai importante decât altele. Unele motivaţii sunt mai puternice decât altele.

A P C (alternatives, possibilities, choices) este o altă metodă eficientă prin intermediul căreia suntem învăţaţi să explorăm şi să găsim diverse alternative, rezolvări ale problemelor cu ajutorul mai multor soluţii. Chiar dacă soluţia unei probleme poate fi satisfăcătoare, sau poate fi considerată bună, vom învăţa că pot exista mai multe alternative sau căi de rezolvare a acesteia. Este important să exploram toate alternativele, să găsim mai multe posibilităţi de rezolvare pentru ca abia apoi să facem cea mai buna alegere. A realiza un APC înseamnă a face un efort deliberat pentru a genera alternative în acel moment.

Metodele şi instrumentele prezentate mai sus reprezintă doar o parte din setul de metode studiat la curs, care stimulează creativitatea elevilor, ajutându-i să genereze idei noi, să soluţioneze unele problemele pe care le întâlnesc, luând cele mai eficiente decizii.

În urma participării la cursul asigurat de programul Erasmus+, ne-am consolidat cunoştinţele despre curriculum, ne-am dezvoltat noi competenţe pedagogice de aplicat la clasa de elevi- principalii beneficiari, aspecte ce vor îmbunătăţi calitatea actului instructiv- educativ.
Impactul pozitiv al acestui proiect se reflectă în dezvoltarea individuală a fiecărui participant din punct de vedere profesional şi social, aspect ce influenţează pozitiv asupra instituţiei aplicante.

Bibliografie
– Anthony Weston, “Creativitatea în gândirea critică”, Ed. All, 2008;
– Edward de Bono, “Gândirea laterala”, Ed. Curtea Veche, 2003;
– Edward de Bono, “Cursul de gândire al lui Edward de Bono”, Ed. Curtea Veche, 2009.

 

prof. Anca Călinescu

Școala Gimnazială George Voevidca, Câmpulung Moldovenesc (Suceava) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/anca.calinescu

Articole asemănătoare