Comportamentul creativ al elevilor poate fi stimulat prin recompensarea exprimării unor idei noi sau a unor acțiuni creative, neimpunerea de soluții elevilor, provocarea elevilor cu idei incongruente și paradoxuri aparente, oferirea de evaluări deschise, idei controversate care să provoace punerea unor probleme, încurajarea elevilor să-și noteze ideile proprii în anumite jurnale, caiete de notițe.
Metoda brainstorming este frecvent invocată, considerându-se că are posibilități reale de a fi translate din sfera creativității exprese în procesul didactic. Nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativităţii ce se poate insinua în discuţii, dezbateri şi – în general – atunci când se urmăreşte formarea la elevi a unor calităţi imaginative, creative şi chiar trăsături de personalitate ( spontaneitate, toleranţă).
Metoda asaltului de idei [brain ( creier ) + storm ( furtună, asalt) ] are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare a acestora ( care are loc ulterior ) . De aici şi supranumirea acestei metode ca metoda evaluării amânate sau filosofia marelui DA , întrucât, pe moment este reţinută orice idee, se acceptă totul, nu se respinge nimic.
Metoda se bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacităţii creative prin abrogare – pentru moment – a examinării imediate, obiective, raţionale a ideilor emise . Într-un fel, are loc o slobozire a imaginaţiei , prin anularea cenzurii intelective.
În general, o şedinţă de brainstorming se începe prin enunţarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluţii, fără preocuparea validităţii acestora. Scopul central îl reprezintă enunţarea a cât mai multe puncte de vedere, căci nu calitatea contează, ci cantitatea. De aceea se admit şi ideile aşa-zis bizare, nonstandard . Nimeni nu are însă voie să critice, să contrazică, să ironizeze, să amendeze ideile colegilor.
Cadrul didactic care iniţiază un “moment” didactic de tip brainstorming trebuie să probeze suficient tact pedagogic, să propună spre rezolvare probleme care prezintă un interes real. Evaluarea propriu-zisă a soluţiilor preconizate se realizează după un anumit timp, prin compararea şi selectarea ideilor valabile sau prin combinarea acestora în complexe explicative sau operaţionale pentru problema propusă .
Punerea în practică a unei astfel de metode soluţionează adecvat noile situaţii de învăţare şi mai ales solicită componentele relaţionale ale activităţii didactice, respectiv aspectul comunicaţional pe axa profesor-elevi sau pe direcţia elevi-elevi. Se întăreşte astfel dreptul elevului de a învăţa prin participare, alături de alţii şi se atenuează tendinţa magistrocentristă a metodologiei didactice.
În activitățile dedicate dezvoltării creativității, brainstormingul are urmatoarele etape:
- Într-un prim moment se prezintă grupului de exersare o problemă de rezolvat. Odată cu aceasta, i se fac cunoscute grupului cele două principii: cantitatea este cea care determină calitatea soluțiilor și evaluarea soluțiilor se va face “amânat” , deci în altă etapă decât cea de emitere a lor de către membrii grupului. Se anuntă și cele 4 reguli: suspendarea criticii și autocriticii pe toată durata propunerii soluțiilor, imaginația să fie absolut liberă, chiar dacă se ajunge la soluții absurde, debitul de idei să fie cât mai mare cu putință, pentru formularea propriilor idei , ne putem servi chiar și de ideile altora din grup, care să fie respectate strict în etapa emiterii soluțiilor.
- Etapa formulării soluțiilor, este cea în care de-a lungul a 15 – 45 min. grupul se concentrează să emită cât mai multe idei. Dacă în acest timp ideația stagnează, profesorul trebuie să o stimuleze, iar dacă unii membrii ai grupului se manifestă critic, să-i atenționeze că încalcă regulile. Toate ideile sunt notate de secretarul grupului.
- Etapa de așteptare (amânare), în timpul căreia mai pot fi formulate și transmise eventual alte idei, este menită și ordonării soluțiilor, pe lângă reflecția juriului de experți asupra lor.
- Etapa evaluării critice, concepută după intervalul de amânare, este cea în care juriul decide asupra calității ideilor propuse. Pe de o parte, vor fi selecționate ideile valabile sau aplicabile imediat, iar, în altă categorie, cele cu șanse de a fi acceptate în viitor; o a treia categorie este a ideilor năstrușnice și fără șanse de aplicabilitate. Procentul mulțumitor al ideilor valabile trebuie să fie aproximativ 15 – 20 % din variantele formulate.
Se înțelege că aplicarea acestei metode în procesul didactic presupune, pe de o parte, avantaje, constând în activizarea elevilor și cultivarea spiritului lor creativ, dar, pe de alt parte, un serios efort de adaptare a metodei la posibilitățile elevilor și la circumstanțele specifice învățării școlare. Așadar, nu mai pot fi incluse în demers toate componenetele și canoanele menționate, ci doar schema generală a metodei și “spiritul” ei.
În continuare voi prezenta două teme de biologie de la clasa a VI-a unde am folosit brainstorming-ul: „Păsări răpitoare” și „Mamifere acvatice”. Problemele propuse spre rezolvare iau în considerare particularităţile de vârstă ale elevilor, fără a neglija aspectele specifice colectivului clasei respective.
Problemele propuse şi soluţiile emise de elevi au fost următoarele:
TEMA: Păsări răpitoare
1. Ce criteriu de clasificare recomandaţi pentru următoarele păsări răpitoare: uliul, bufniţa, şoimul, cucuveaua, acvila de câmp, vulturul pleşuv?
• Modul de hrănire
• Mediul de viaţă
• Zboară la înălţimi mari sau mici
• Modalitatea de comunicare (limbaj – cântec)
• Viteza de zbor, forţa
• Modul de vânătoare
2. De ce pipota păsărilor răpitoare este mai puţin dezvoltată?
• Pentru că au dinţi
• Nu mănâncă grăunţe
• Deoarece păsările vânate de ele au deja pipota mai mare
• Mănâncă carne care este digerată mai uşor
• Pentru a reduce greutatea corpului
• Pentru a le permite să mănânce mai mult
• Au nevoie de spaţiu mai mare pentru muşchi
• Pentru a fi mai graţioşi în timpul zborului
3. Argumentaţi de ce bufniţa are un penaj moale şi înfoiat faţă de penajul porumbelului?
• Astfel s-a născut
• Pentru protecţie în cazul eventualelor traumatisme din timpul zborului
• Are nevoie să-şi menţină temperatura constantă în timpul nopţilor rece
• Pentru a-şi speria adversarul
• Pentru camuflaj
• Pentru că este o pasăre de noapte
• Pentru un mai bun confort
4. Explicaţi proverbul „Dacă împuşti un vultur vei avea asupra ta un roi de lăcuste!”
• Acest proverb spune că lăcustele pot semnifica păcatele, iar vulturul este pe cale de dispariţie şi trebuie să-l protejăm!
• Lăcustele sunt atrase de mirosul cadavrului
• Lăcustele sunt de partea vulturului
• Se vor răzbuna mai mulţi pe tine, dacă omori un vultur
• Aşa este firea naturii
• Lăcustele respectă proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte!”
TEMA: Mamifere acvatice
1. Argumentaţi de ce foca se deplasează mai uşor în apă decât pe uscat?
• Are forma corpului hidrodinamică
• Oboseşte prea repede
• Datorită grăsimii pluteşte mai uşor
• În apă nu este nevoie să meargă, ştie să înoate
• Blana este unsuroasă
• Atrage masculii mai mult în apă decât pe uscat
• Pentru că nu are picioare, dar are coadă
• Se duce după hrană în apă
• Ea este mai uşoară în apă şi se deplasează mai facil cu ajutorul membrelor înotătoare
• În apă pierde din grăsime
• Dacă nu se udă, se usucă
2. De ce balena, care este un mamifer, seamănă foarte bine cu un peşte?
• Este adaptată la mediul acvatic
• Se hrăneşte mai bine în mediul acvatic
• Pentru că iubeşte apa
• Este sora geamănă a peştelui
• Are corp hidrodinamic
• Aşa a vrut Dumnezeu
• Are familia în apă
• Şi-a făcut operaţie estetică
• Are nevoie de umezeală
• Peştele îi este strănepot
• Pentru că idolatrizează peştele
3. Argumentaţi de ce balenele pot atinge dimensiuni foarte mari?
• Este sora elefantului
• L-a rugat pe Dumnezeu să o facă mai mare pentru a-şi înfrunta duşmanii
• Mănâncă foarte mult
• Vrea să fie stăpâna oceanului
• Râde mult şi râsul îngraşă
• Înghite multă apă
• Nu ţine regim
4. Demonstraţi că balena este un mamifer şi nu un peşte.
• Are respiraţia pulmonară
• Naşte pui vii
• Nu are mucus
• Are glandele mamare foarte bine dezvoltate
• Nu are solzi
• Femela îşi supraveghează puii până la o anumită vârstă
• Fecundaţia este internă
• Este uriaşă faţă de peşti
• Femela nu depune icre
Soluţiile emise de elevi la problemele propuse au demonstrat nu numai un viu interes din partea lor pentru astfel de metode didactice, ci şi o bogată imaginaţie, dând dovadă de o intensă creativitate în găsirea şi a unor soluţii nonstandard. Această resursă a elevilor ar putea constitui oricând un nou punct de plecare în activitatea cadrului didactic, în accentuarea tendinţei formativ-educative a metodologiei didactice şi în cultivarea metodelor de autoinstrucţie şi autoeducaţie.
Ceea ce rămâne drept caracteristică esențială este faptul că brainstormingul le oferă elevilor oportunitatea de a se exprima liber, fără inhibiții sau ezitări și devine eficient ca tehnică de exersare a capacităților imaginativ-creative.
Bibliografie
• Constantin Cucoș, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a Polirom, Iasi 2009
• Adriana Băban, Consiliere educațională – ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Cluj Napoca, 2001
• Prof.dr.ing.Ştefania Derşidan, prof.ec. Adriana Miclăuş, Colegiul Agricol Valea lui Mihai-Creativitatea–premisă a performanţei şcolare
* * *
Textul este o versiune revizuită a articolului Stimularea comportamentului creativ la elevi, publicat în Dialoguri Didactice – Nr. 5, iunie 2016, online: https://ltibanescu.ro/wp-content/uploads/2017/11/Revista-Dialoguri-didactice-nr.5.pdf