Conform unei statistici a Ministerului Educației pentru anul școlar 2021-2022, au existat 10000 de acte de violență în unitățile de învățământ din România. Statistica cuprinde atacurile la persoană, atentatele la securitatea unității școlare, la bunuri dar și alte fapte de violență sau atentate la securitatea în spațiul școlar. Este clar că această statistică se referă strict la situațiile raportate. Există mult mai multe fapte care nu sunt raportate din diferite motive. Orice atitudine (din partea elevilor dar și din partea profesorilor) care pune în dificultate desfășurarea unei lecții disturbă puternic procesul de predare-învățare-evaluare.
În cartea Învățarea vizibilă, John Hattie subliniază că profesorii sunt principalii agenți ai procesului didactic. Din punctul autorului de vedere, „convingerile și angajamentul profesorilor au influența cea mai mare asupra achizițiilor școlare ale elevilor, cea mai mare dintre influențele asupra cărora putem avea un anumit control” (John Hattie, pag. 55). Același autor afirmă că „un mediu securizat pentru elevi (și pentru profesori) este un mediu unde greșeala este binevenită și încurajată – pentru că învățăm extrem de mult din greșeli și din feedbackul care sporește atunci când mergem în direcția greșită sau când mergem mai nesiguri în direcția corectă. În același mod, profesorii înșiși trebuie să fie într-un mediu sigur, pentru a învăța de la alții despre succes sau despre propriul proces de predare. Crearea unor astfel de medii, stăpânirea unei diversități de strategii de instruire și conștientizarea cognitivă a mijloacelor educaționale care le permit elevilor să învețe necesită persoane dedicate și pasionate”. (John Hattie, pag. 43).
Deci, pentru eficiență maximă în procesul de predare-învățare-evaluare cu toții știm că pe lângă pasiune și dedicație este necesar un mediu sigur din toate punctele de vedere.
Aspectul care subliniază importanța profesorilor ca agenți pozitivi în învățare l-am discutat la un moment dat și în cadrul cursului de formare „PROF IV – Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context blended learning”. Discuțiile s-au aprins pe tema existenței impedimentelor în procesul de predare datorate fenomenelor de violență verbală și fizică din cadrul școlilor. Doamna formator, ca profesor la un liceu de prestigiu a recunoscut totuși că îi este greu să își imagineze cum pot să își desfășoare activitatea profesorii de la unele licee tehnologice, școli de cartier sau din mediul rural.
Una dintre soluțiile pentru controlul fenomenelor disturbante ale orelor am găsit-o ca fiind existența unui sistem de proceduri asemănător cu cel din filmele americane în care în cazul unui incident este solicitat personalul specializat care însoțește elevul ce deranjează lecția într-o sală specială unde este supravegheat pentru până la finalul programului.
Problemele datorate cadrelor didactice țin de managerii instituțiilor de învățământ, care au pârghiile necesare pentru a încerca rezolvarea lor: asistențe la lecții, acordarea calificativelor ”reale”, constituirea comisiilor de cercetare disciplinară etc. Mai dificile sunt soluțiile în cazul acuzațiilor de competențe de specialitate și psihopedagogice reduse. Aceste situații sunt mai greu de dovedit dar, un grafic de asistențe la lecții mai des poate duce la un efort de îmbunătățire din partea cadrelor didactice.
Revenind la situațiile dificile provocate de elevi, una dintre colegele de la curs a povestit din experiența dânsei de cadru didactic în SUA. Astfel, în cazul unor situații problemă, profesorul acționează efectiv un ”buton de urgență”. Un agent de securitate angajat al școlii vine foarte repede și duce elevul care a deranjat lecția în ”sala de detenție”. La mai multe abateri părinții sunt amendați cu o sumă consistentă. Astfel de amenzi sunt acordate și în cazul absențelor nejustificate, de către poliție care a fost anunțată foarte repede.
Doamna formator a povestit din experiența vizitelor în Anglia și țările nordice unde amenzi usturătoare sunt acordate foarte ușor și în cazul în care elevii fumează în incinta școlii.
Directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) a vorbit în cadrul Podcastului Ministerului Educației (15 aprilie 2024) despre rolul consilierului școlar și prevenirea violenței în școli. În interviu se prezintă concret ceea ce face consilierul școlar subliniindu-se rolul acestuia în oferirea de sprijin părinților, elevilor, profesorilor, în adoptarea celor mai bune planuri și măsuri pentru ca în școală climatul să fie unul favorabil învățării și dezvoltării copiilor. Problema este că sunt prea puțini consilieri școlari, unii dintre aceștia fiind arondați la mai multe școli.
Unele școlii, datorită administrațiilor locale au alocat permanent un agent de pază. Multe dintre școli nu au așa ceva. În cazul unor incidente periculoase, singura soluție la îndemâna cadrelor didactice rămâne telefonul unic de urgență 112. Din păcate în cele 10, 15 sau 30 de minute până când ajunge un echipaj de poliție, după cum s-a dovedit în multe situații, pot avea loc consecințe grave.
Concluzie: motorul schimbării sunt profesorii. Pentru a funcționa eficient, profesorii și elevii au nevoie de un mediu sigur. Pentru prevenirea violenței în mediul școlar, pe lângă programele antiviolență, cadrele didactice și elevii s-ar simți mult mai în siguranță dacă ar exista niște proceduri clare și rapide asemănătoare cu cele existente în state ca SUA, Anglia și țările nordice.
Bibliografie și resurse web
Hattie J, Învățarea vizibilă: ghid pentru profesori, București, editura Trei, 2014
www.edupedu.ro/fenomenul-violentei-in-scoli-in-crestere-aproape-10-000-de-acte-de-violenta-in-unitatile-de-invatamant-din-romania-in-anul-scolar-2021-2022-raporteaza-ministerul-educatiei-sunt-cu-do…
www.edupedu.ro/profesoara-aura-stanculescu-director-cmbrae-cata-vreme-ii-spun-unui-copil-ca-pune-prea-multe-intrebari-si-ca-ma-deranjeaza-mi-am-taiat-legatura-cu-el-si-curiozitatea-lui-naturala-se-…