Mai mult decât un concept, „școala incluzivă” este astăzi o manieră de abordare, un mod de a fi și de a acționa în instituția școlară, având în centrul atenției persoana umană ca ființă originală, unică și irepetabilă, accentuând ideea că în fiecare societate există persoane diferite, grupuri diferite, motivații, rațiuni și puncte de vedere diferite.
Adaptarea și integrarea școlară efectivă a copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale presupune:
- schimbări la nivel de școală;
- o atitudine pedagogică pozitivă a cadrelor didactice;
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de organizare a colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe interacțiune și comunicare;
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la particularitățile fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale;
- adaptarea materialelor si mijloacelor didactice;
- intervenție specifică de recuperare ȋn echipă interdisciplinară.
Ȋn acest sens, propunem un model de plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în școala de masă a copiilor cu CES, având în vedere desfășurarea unor activități cu părinții, elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.
I. Elevi
Idei de activități:
– Jocuri de socializare: „Poștașul”, „Deschide urechea bine!”
– Jocuri de simulare senzorială: „Cursa broscuțelor”, „Modelaj din aluat”
– Jocuri de autonomie personală: „Astăzi ne ordonăm lucrurile!”
– Jocuri de rol
– Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală: „Mergi în ritmul dat!”
– Jocuri de dezvoltare cognitivă
– Jocuri didactice precum: jocuri cu elemente de abstractizare și generalizare, jocul omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite/sesizarea elementelor lipsă dintr-un ansamblu); jocuri asociative („Familia de animale“, „Salata de legume”, „La ce foloseşte …?”).
Strategii de învățare:
– strategii colaborative – strategiile de ȋnvăṭare prin colaborare contribuie la acceptarea cu uşurinṭă a diferenṭelor dintre elevi
– strategii de ȋnvăṭare prin cooperare – ȋnvăṭarea prin cooperare este o strategie activizantă de ȋnvăṭare care promovează interacṭiunea colegială şi colaborarea ȋn abordarea unor subiecte, elevii implicându-se ȋmpreună, uneori ȋn perechi, alteori ȋn grupuri mici, pentru a rezolva sarcinile şi activităṭile propuse
– strategii tutoriale – presupun organizarea ȋnvăṭării ȋn clasă, dar şi ȋn afara ei, prin constituirea de perechi compuse dintr-un copil cu CES și unul normal, perechi stabilite pe baza afinităṭilor interpersonale dintre cei doi (buni prieteni, legati unul de altul)
– strategii de socializare – bazate pe cercetările psihologiei comportamentale privind condiṭionarea aparentă, ȋn plan atitudinal şi motivaṭional ȋn special, a copiilor cu deficienṭe comportamentale, ȋn general mai dificil de integrat educativ
– strategii de perfecṭionare – reprezintă strategii coparticipative a două cadre didactice prezente activ şi colaborativ (simultan sau succesiv) ȋn clasă – co-teaching
– strategii de ȋnvăṭare individualizată – reprezintă cel mai bun mod de a reduce anxietatea elevilor, aceştia participând la luarea decizilor ce ȋi privesc, discuṭiile cu ei bazându-se pe cerinṭele lor intelectuale şi afective
Resurse: materiale (texte, imagini, fişe de lucru, jocuri, planşe tematice), audio, video (lecṭii, materiale PPT), RED (tutoriale, aplicaṭii şi platforme on-line)
Evaluare: Este important să se evalueze produsul activităţii elevului cu CES, nu prin comparare cu rezultatele altor elevi din clasă, ci prin raportare la efortul depus de acesta. Se poate realiza această evaluare prin:
– metoda proiectelor (și nu prin teste de evaluare clasice care de obicei au și limită de timp în rezolvarea lor);
– observarea sistematică a comportamentului elevilor;
– evaluări orale/scrise;
– aprecieri verbale;
– fișe de observare a progresului.
II. Părinți
Idei de activități:
I.
– „Floarea“ – se decupează elementele unei flori, apoi se lipesc pe o coală albă/colorată. Se prezintă celorlalţi părinţi ceea ce s-a completat, conform sarcinilor:
- frunză – o calitate personală şi o calitate a relaţiei părinte- copil
- altă frunză – o dată calendaristică importantă şi o calitate a copilului
- tulpina – un obiectiv şi o întâmplare fericită
- floarea – ultima reuşită şi o urare pentru copil
– „Suișuri și coborâșuri” – se relatează un eveniment plăcut şi unul mai puţin plăcut. Se solicită părinṭilor să explice ce anume ȋi determină să caracterizeze astfel cele două evenimente. Se notează cuvintele cheie din expunerile participanților pe o coală de flipchart pe care sunt desenați munți și văi;
– „Visul“- părinṭii desenează şi decupează figuri geometrice de aceeaşi formă, apoi realizează un colaj care să reprezinte visul dumnealor sau cum ar dori să le fie viaţa peste 10 ani.
– „Plicul“ – participanṭii trebuie să scrie şi să semneze contractul personal de învăţare.
De azi înainte…
1. Voi înceta să…
2. Voi începe să…
3. Voi continua să…
II.
– Activități în colaborare cu invitați de specialitate
– Activități comune părinți – elevi – profesori – cadre didactice de specialitate. Se pot utiliza, pe lângă metode tradiṭionale şi metode de lucru experienţiale interactive, creative, bazate pe cooperare şi valorificarea resurselor şi experienţelor:
– Brainstorming – se solicită părinṭilor să ofere cât mai multe şi variate răspunsuri pentru ceea ce înseamnă a fi un părinte bun, ce este educația și care sunt roadele acesteia; cum se pot implica în activitățile educaționale;
– Studiul de caz – pentru a nu determina la nivelul participanţilor „identificări prea puternice cu povestea”, se propun cazuri care nu se referă la părinţii cu care se lucrează direct (familiarizarea cu cazul se va realiza prin secvenţe din filme, testimoniale ale unor părinţi, citirea de către consilier a unor scurte texte din ziare/reviste etc.;
– Problematizarea – care să fie succintă şi să reflecte realitatea cu care se confruntă părinţii;
– Jocul de rol – „actorii/părinṭii“ vor conştientiza şi exprima propriile trăiri, gânduri, puncte tari, limite, obstacole, soluţii;
– Hărţile/spaţiile de viaţă – presupun activităţi grafice plăcute de părinṭi şi uşor accesibile ce fac vizibile aspecte mai puţin conştientizate şi permit conturarea unei imagini clare a influenţelor şi modelelor care acţionează în spaţiul vieţii. Ele pun în evidenţă strategia de organizare interioară a individului, oferă posibilitatea de cooperare între participanţi şi au ca rezultat un produs concret (o hartă), ce identifică obstacolele, punctele tari, resursele personale, valorile şi credinţele şi permite reflecţii critice.
Strategii de învățare:
– parteneriat şcoală – familie, esențial în promovarea şi ȋmbunătăţirea incluziunii şcolare (implicarea familiei în activităţile şcolare);
– protocol de colaborare cu psihologul şcolii şi profesorul de sprijin;
– şedinṭe de consiliere privind sprijinul ce trebuie acordat elevilor cu CES;
– şedinṭe cu părinṭii/ lectorate;
– dezbateri ȋn cadrul unor mese rotunde;
– workshop-uri;
– grupul de suport local pentru copil (forumul dedicat părinṭilor cu copii cu CES)
Resurse: materiale (pliante, reviste, afișe informative, ghiduri de specialitate etc.), audio, video, RED
Evaluare:
– ancheta pe bază de chestionar/interviu, portofoliul, proiectul, observarea sistematică a părinţilor, chestionarul de evaluare, autoevaluarea (scale de autoevaluare), jurnalul activităţilor cu părinţii, atitudini, interevaluarea, discutarea activităţilor desfăşurate la sesiunile de formare ȋn cadrul meselor rotunde, sumarizarea printr-un cuvânt/ desen a achiziţiilor dobândite în urma unei activităţi sau a întregului program.
III. Cadre didactice
Idei de activități:
– participarea la cursuri de formare/workshop-uri/webinarii/conferințe/simpoziane a cadrelor didactice, vizând integrarea copiilor cu CES
– proiecte de parteneriat cu profesorul itinerant, psihologul/consilierul școlar;
– realizarea un curriculum flexibil, creativ şi adaptat nevoilor copiilor
– realizarea unor planuri de intervenție personalizate în colaborare cu specialiştii;
– predarea în echipă cu psihologul şcolar/profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.
– întâlniri/mese rotunde în cadrul Comisiilor din şcoală, Comisiei învățătorilor, ateliere de lucru
– activități comune părinți – profesori – elevi
Strategii de învățare (comune cu alți colegi):
– colaborative şi prin cooperare;
– strategii tutoriale;
– co – teaching;
– dezbateri ȋn cadrul unor mese rotunde/workshop-uri;
– asistenţe şi interasistențe;
– lucru în echipă.
Resurse: materiale (lucrări/materiale didactice de specialitate, studii, referate, pliante, reviste, afișe informative), digitale, RED, Cadru normativ
Evaluare:
– interviuri;
– fişe de ȋnregistrare a rezultatelor elevilor cu CES;
– raportări ale activităţilor desfăşurate;
– chestionare online;
– filmuleţe, imagini foto;
– portofolii cu produsele activităților.
IV. Comunitatea locală
Idei de activități:
– participarea la workshop-uri/webinarii/conferințe, ȋn vederea schimbării mentalităṭii şi acceptarea diversităţii copiilor, adică acceptarea incluziunii celor vulnerabili ȋn şcoala de masă
– proiecte de parteneriat cu şcoala, în colaborare cu specialiştii ȋn vederea recunoaşterii dreptului copiilor la o educaţie incluzivă ȋn propria lor comunitate şi ȋntreprinderea tuturor măsurilor pentru a face posibil acest lucru
– întâlniri/mese rotunde în cadrul Comisiilor din şcoală, ateliere de lucru ȋn vederea tratării cu demnitate a părinţilor care au copii cu dizabilităţi ȋnscrişi ȋn şcolile de masă
– participarea la diverite activități comune cu părinții, profesorii şi elevii
Strategii de învățare:
– colaborative şi prin cooperare;
– strategii tutoriale;
– dezbateri ȋn cadrul unor mese rotunde/workshop-uri;
– lucru în echipă.
Resurse: materiale (lucrări/materiale didactice de specialitate, studii, referate, pliante, reviste, afișe informative), digitale, RED, Cadru normativ
Evaluare:
– interviuri/ chestionare online;
– raportări ale activităţilor desfăşurate;
– filmuleţe, imagini foto;
– portofolii cu produsele activităților.
Beneficii pentru elevii din clasele cu copii cu CES:
-dezvoltarea abilităților sociale
-oportunitatea de a-ți face prieteni
-dezvoltarea toleranței și a răbdării
-dezvoltarea abilităților de comunicare verbale/intervale
-creșterea stimei de sine
-dezvoltarea unor principii etice/morale puternice
Bibliografie
Cadrul normativ – Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare;
Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES.