În contextul actual al procesului educațional, utilizarea metodelor interactive și valorificarea resurselor digitale pot contribui la crearea unor situații de învățare în care elevii sunt implicați activ în propria formare, activitățile centrate pe elev oferind posibilitatea dezvoltării nu numai a competențelor specifice disciplinei, ci și a unor competențe transversale, precum colaborarea, creativitatea, gândirea critică, exprimarea opiniilor și capacitatea de autoevaluare. Un exemplu de bună practică îl reprezintă activitatea de învățare desfășurată la clasa a VII-a, la disciplina Limba și literatura română, în cadrul Unității 2 – Aproape de ceilalți, având ca titlu Caracterizarea personajului, cu text-suport Popa Tanda, de Ioan Slavici. Activitatea urmărește valorificarea metodei interactive „Pălăriile gânditoare”, pentru realizarea caracterizării personajului principal, și poate fi adaptată atât activității didactice desfășurate în clasă, cât și unui context online sau hibrid, atunci când situația o impune.
1. Contextul curricular al activității
Clasa: a VII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Unitatea 2 – Aproape de ceilalți
Titlul lecției: Caracterizarea personajului. Text-suport: Popa Tanda, de Ioan Slavici
Tipul lecției: predare-învățare-evaluare
C.G. 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri.
C.S. 3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenției de comunicare.
Activitatea de învățare: redactarea de caracterizări a unor personaje.
2. Metoda și mijloacele de învățământ
Pentru realizarea activității sunt utilizate, în funcție de contextul de desfășurare a lecției, varianta digitală a manualului, o prezentare PowerPoint și, atunci când activitatea se desfășoară online sau hibrid, platformele Zoom/G-Suite.
Metoda utilizată este Pălăriile gânditoare, metodă interactivă de stimulare a creativității participanților, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării gânditoare, de culori diferite: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru, iar participanții la jocul didactic trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să își asume rolul sugerat de aceasta – cu alte cuvinte, să gândească din perspectiva pălăriei sub care se află.
Înainte să le fie detaliată metoda „Pălăriile gânditoare”, pe care o vor aplica pentru caracterizarea personajului principal – Popa Tanda, elevilor le sunt furnizate aspectele care trebuie urmărite pentru realizarea acestei sarcini, apelându-se la un scurt clip din manualul digital. Cadrul didactic realizează prezentarea metodei cu ajutorul unui material PPT, pus ulterior la dispoziția elevilor pe Classroom, alături de linkul videoclipului și cel către manualul digital.
În cazul în care activitatea se desfășoară în sistem hibrid sau online, aceste resurse pot fi accesate cu ușurință de către toți elevii, ceea ce permite păstrarea etapelor activității și asigurarea continuității demersului didactic.
3. Aplicarea metodei „Pălăriile gânditoare”
Fiecare dintre cele șase pălării presupune adoptarea unei perspective diferite asupra personajului și asupra faptelor acestuia.
Elevii își asumă una dintre pălării și, implicit, perspectiva sugerată de aceasta:
1. Pălăria albă – Povestitorul: prezintă informațiile știute despre personajul Popa Tanda; oferă o perspectivă obiectivă, neutră, limitându-se la informațiile relevante.
2. Pălăria galbenă – Optimistul: prezintă motivația opțiunilor personajului și oferă o perspectivă pozitivă asupra faptelor acestuia, concentrându-se asupra beneficiilor, valorii și obiectivelor urmărite.
3. Pălăria roșie: aduce argumente de ordin afectiv în legătură cu opțiunile personajului. Elevul își exprimă emoțiile și sentimentele în legătură cu situația analizată.
4. Pălăria verde – Creatorul: aduce interpretări și afirmații surprinzătoare asupra faptelor personajului, exprimând idei noi și oferind o perspectivă creativă asupra situației.
5. Pălăria albastră – Liderul: ordonează cele spuse de ceilalți colegi, formulează ideile principale și concluziile și monitorizează bunul mers al activității.
6. Pălăria neagră – Criticul: judecă atitudinea personajului față de celelalte personaje, oferind o perspectivă critică și evidențiind aspectele negative, erorile sau eventualele consecințe ale faptelor sale.
Prin urmare, cele șase pălării oferă șase modalități diferite de raportare la personaj. Informația obiectivă, perspectiva pozitivă, reacția afectivă, creativitatea, organizarea și gândirea critică se completează, contribuind la formarea unei imagini complexe asupra personajului.
4. Adaptarea metodei la activitatea online sau hibridă
În situația în care activitatea didactică se desfășoară online sau într-un sistem hibrid, metoda „Pălăriile gânditoare” poate fi reinterpretată, astfel încât să fie păstrat caracterul interactiv al demersului didactic.
Fiecare dintre elevi își poate alege un tip de pălărie, poate rezolva sarcina individual și își poate expune ulterior rezultatele colegilor. De exemplu, un elev care și-a ales pălăria galbenă își va prezenta ideile, iar cei care și-au ales aceeași culoare i le vor completa, în situația în care nu coincid. Acest lucru este valabil și pentru celelalte pălării.
Într-un context hibrid, elevii prezenți în clasă pot lucra împreună, în timp ce elevii care participă online pot avea acces la aceleași materiale și pot interveni în momentele de prezentare și discuție. În cazul desfășurării exclusiv online, activitatea poate fi organizată sincron, prin intermediul unei platforme de videoconferință, dar se poate realiza și asincron: se pot forma cele șase grupe pe WhatsApp și se vor întoarce ulterior sincron pentru prezentarea concluziilor.
Această modalitate de organizare oferă flexibilitate și permite păstrarea obiectivelor activității indiferent de forma de desfășurare a lecției. Instrumentele digitale nu înlocuiesc metoda interactivă, ci devin mijloace prin care aceasta poate fi valorificată într-un alt context.
Toți elevii notează în caiete ceea ce aud de la ceilalți colegi, pentru ca la final să aibă o imagine completă asupra personajului supus caracterizării. Le este furnizat și linkul către textul nuvelei din manualul digital, pentru situațiile în care doresc să-și argumenteze cu citate din text punctele de vedere.
În acest fel, activitatea nu se bazează exclusiv pe impresii sau opinii personale, ci urmărește raportarea acestora la textul literar. Elevii sunt încurajați să identifice secvențele relevante și să utilizeze citate pentru susținerea afirmațiilor formulate.
5. Evaluarea și autoevaluarea
După acest episod, elevii vor putea evalua lecția prin procedeul autoevaluării – Eseul de 5 minute, completând enunțuri precum:
După discutarea lecției, aș putea spune că…
M-am descurcat foarte bine la/când…
Mi-am dat seama că întâmpin probleme când…
Acest moment de reflecție permite elevului să se raporteze nu numai la rezultatul activității, ci și la propriul proces de învățare. Autoevaluarea devine astfel o continuare firească a activității, oferind elevilor posibilitatea de a identifica ceea ce au înțeles, ceea ce au realizat cu ușurință și aspectele care necesită îmbunătățire.
6. Produsul final al activității
Produsul final al activității constă în realizarea unui eseu structurat privind particularitățile de construcție a personajului Popa Tanda. Eseul va reuni și va valorifica informațiile prezentate de actorii fiecărei „pălării”, integrând observațiile obiective, interpretările, reacțiile afective, ideile creative, perspectivele critice și concluziile formulate pe parcursul activității.
Redactarea eseului se poate realiza, în funcție de timpul disponibil și de modalitatea de organizare a activității, fie integral în clasă, individual sau în echipă, fie prin finalizarea ulterioară a textului în format digital. Produsul final poate fi transmis și prin intermediul platformei Google Classroom, pentru centralizarea, evaluarea și valorificarea activității elevilor.
Prin această etapă, elevii trec de la identificarea și selectarea informațiilor la organizarea, corelarea și redactarea unui text coerent și complex, contribuind direct la dezvoltarea competenței specifice 3.1.
7. Valoarea formativă a activității
Utilizarea metodei „Pălăriile gânditoare” permite abordarea textului literar din perspective multiple, elevul fiind implicat activ în observarea, selectarea, interpretarea și argumentarea informațiilor, fără a reproduce o caracterizare oferită de cadrul didactic. Cele șase perspective se completează și contribuie la construirea unei imagini complexe asupra personajului, dezvoltând totodată creativitatea, gândirea critică și capacitatea de exprimare a unor opinii argumentate. Adaptarea metodei la mediul online sau hibrid permite valorificarea resurselor digitale și păstrarea caracterului interactiv al activității, atunci când situația o impune.
Concluzii
Activitatea de învățare propusă pentru clasa a VII-a valorifică metoda „Pălăriile gânditoare” în vederea realizării caracterizării personajului principal din nuvela Popa Tanda, de Ioan Slavici. Prin cele șase perspective propuse, elevii sunt implicați în construirea treptată a unei imagini complexe asupra personajului, iar rezultatele activității sunt reunite ulterior într-un eseu structurat.
Posibilitatea adaptării metodei la activitatea online sau hibridă reprezintă un avantaj al acestei practici didactice. În situația în care contextul educațional o impune, utilizarea platformelor digitale permite păstrarea caracterului interactiv al demersului, prin alternarea momentelor de lucru individual cu cele de prezentare, completare și sinteză.
În același timp, activitatea creează contexte pentru dezvoltarea creativității, a gândirii critice, a exprimării opiniilor, a argumentării și a capacității de autoevaluare. Prin realizarea produsului final, elevii valorifică achizițiile dobândite pe parcursul întregii activități și le transformă într-un text coerent, contribuind astfel la dezvoltarea competenței de redactare.
Prin urmare, „Pălăriile gânditoare” poate constitui o metodă eficientă pentru activitățile de caracterizare a personajului, iar posibilitatea reinterpretării sale în mediul online sau hibrid oferă flexibilitate demersului didactic și permite valorificarea resurselor digitale atunci când situația o impune.