Articolul prezintă un proiect de activitate integrată destinat grupei mari (nivel II), în care consolidarea conceptelor matematice din concentrul 1–5 se realizează prin îmbinarea domeniului experiențial Știință cu activitățile liber alese, organizate pe patru centre simultane: Știință, Joc de masă, Construcții și Artă. Proiectul valorifică jocul ca formă privilegiată de învățare la vârsta preșcolară, ancorând conținuturile matematice – numerație, ordonare, raportul număr-cantitate, vecinii unui număr – într-un context tematic motivant: jocurile copiilor iarna. Demersul didactic ilustrează modul în care abordarea integrată, fundamentată pe principiile Curriculumului pentru educație timpurie (MEN, 2019), permite urmărirea simultană a unor obiective din arii de dezvoltare diferite – cognitivă, socio-emoțională și psihomotorie –, respectând totodată principiul individualizării prin organizarea pe grupe și prin rotația la centre.
Introducere
Jocul reprezintă modalitatea centrală prin care copilul preșcolar explorează și înțelege lumea, constituind, deopotrivă, principalul vehicul al învățării la această vârstă. John Dewey (1938) a argumentat că educația autentică izvorăște din experiența directă și din angajarea activă a copilului în situații concrete de rezolvare de probleme, nu din transmiterea pasivă a cunoașterii. Lev Vygotsky (1978) a demonstrat că jocul creează o „zonă a proximei dezvoltări”, în care copilul operează la un nivel superior capacităților sale actuale, mediind saltul cognitiv de la acțiunea concretă la abstracție. Jean Piaget (1962), la rândul său, a arătat că jocul simbolic este mecanismul prin care copilul aflat în stadiul preoperațional asimilează experiența și construiește scheme cognitive durabile – ceea ce face din activitățile ludice nu un adaos decorativ al curriculumului, ci un element constitutiv al acestuia.
Matematica timpurie este un domeniu în care cercetările recente au adus argumente solide pentru o pedagogie activă, bazată pe manipulare și verbalizare. Clements și Sarama (2009) au demonstrat că achizițiile matematice fundamentale ale preșcolarilor – numerația, corespondența unu-la-unu, înțelegerea cantității și a ordinii – se consolidează cel mai eficient prin activități structurate care combină experiența concretă cu limbajul matematic. Modelul lui Jerome Bruner (1966), care descrie progresul cunoașterii prin reprezentări enactive, iconice și simbolice, oferă un cadru teoretic coerent pentru proiectarea activităților matematice preșcolare: de la manipularea obiectelor concrete și a materialelor didactice, la recunoașterea imagistică a cifrelor și, în final, la utilizarea simbolurilor numerice. Integrarea acestor activități într-un context tematic coerent sporește motivația intrinsecă a copilului și facilitează transferul achizițiilor.
În România, cadrul normativ al educației timpurii este definit prin Curriculumul pentru educație timpurie (MEN, 2019), care promovează explicit abordarea integrată a domeniilor experiențiale și organizarea mediului educațional pe centre de activitate. Documentele-suport elaborate de MEN (2019) în același an și lucrările metodice de referință din practica preșcolară românească – precum volumul Piramida cunoașterii (Ed. Diamant, f.a.) – oferă educatoarelor repere concrete pentru operaționalizarea acestor principii în demersuri didactice coerente. Activitatea prezentată în lucrarea de față se înscrie în această tradiție metodică: prin contextul tematic „Jocurile copiilor iarna”, conținuturile matematice din concentrul 1–5 dobândesc relevanță și semnificație pentru copil, iar organizarea pe centre simultane asigură diferențierea și personalizarea experienței de învățare.
Proiect de activitate integrată
Proiectul de activitate integrată „Săniuța jucăușă” propune un scenariu didactic pentru grupa mare (nivel II), în care consolidarea conceptelor matematice din concentrul 1–5 se realizează prin îmbinarea armonioasă a domeniului experiențial Știință cu activitățile liber alese. Structurat pe patru centre simultane – Știință, Joc de masă, Construcții și Artă –, demersul valorifică jocul ca formă privilegiată de învățare la vârsta preșcolară, plasând conținuturile matematice (numerație, ordinalitate, raportul număr-cantitate, vecinii unui număr) într-un context tematic motivant: jocurile copiilor iarna. Abordarea integrată permite educatoarei să urmărească concomitent obiective din arii de dezvoltare diferite – cognitivă, socio-emoțională și psihomotorie –, asigurând coerența experienței de învățare și respectând principiul individualizării prin organizarea pe grupe și prin rotația la centre.
Nivel: II (Grupa mare) Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?” Tema proiectului: „Totul despre iarnă!” Tema săptămânii: „Jocurile copiilor iarna” Tema activității: „Săniuța jucăușă” Forma de realizare: Activitate integrată – ADE (DȘ – activitate matematică) + ALA1 Tipul activității: Verificare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Scopul activității
- Consolidarea cunoștințelor matematice privind însușirea conceptului de număr natural în concentrul 1–5;
- Consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
Elemente componente ale activității integrate: DȘ + ALA1
ALA1
- Știință (DȘ – activitate matematică): „Cinci copii pe cinci săniuțe” – joc-exercițiu
- Joc de masă: „La derdeluș” – puzzle
- Construcții: „Derdelușul” – lego
- Artă: „Săniuța” – confecție
Dimensiuni ale dezvoltării
Dezvoltarea socio-emoțională
Dimensiuni ale dezvoltării:
- Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate.
- Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității.
Comportamente vizate: 1.3. Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată. 2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare.
Capacități și atitudini în învățare
Dimensiuni ale dezvoltării: 2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități).
Comportamente vizate: 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență. 2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină dificultăți.
Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
Dimensiuni ale dezvoltării:
- Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat.
- Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat.
Comportamente vizate: 1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluții la întrebări, situații-problemă și provocări din viața proprie și a grupului de colegi. 2.1. Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația. 2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea și reprezentarea unor date.
Obiective de învățare
Activități liber alese (ALA1)
- Știință (DȘ – activitate matematică): „Cinci copii pe cinci săniuțe” – joc-exercițiu
Obiective cognitive: O1 – Să numere corect crescător și descrescător în limitele 1–5; O2 – Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal; O3 – Să raporteze corect numărul la cantitate și invers; O4 – Să recunoască și să denumească corect vecinii numerelor 2–4; O5 – Să verbalizeze acțiunile întreprinse și constatările efectuate, utilizând un limbaj matematic adecvat.
Obiective psihomotorii: O6 – Să mânuiască cu grijă materialul didactic pentru realizarea sarcinilor.
Obiective afective: O7 – Participarea cu plăcere la activitatea propusă.
Sarcina didactică: recunoașterea cifrelor și a numerelor în limitele 1–5 prin mai multe procedee – realizarea scării numerice în șir crescător și descrescător, raportarea numărului la cantitate și invers, așezarea vecinilor unui număr.
Reguli de joc: Copiii respectă cerințele transmise de cadrul didactic privind ordinea de desfășurare a sarcinilor, doar la numirea lor de către educatoare prin formule de joc.
Elemente de joc: mișcarea sugerată de versurile ritmate, mânuirea materialului, surpriza, aplauzele, versuri mobilizatoare, recompense.
Strategii didactice: Metode și procedee: observația, conversația, explicația, lucrul individual, problematizarea, demonstrația, exercițiul, jocul. Mijloace de învățământ: „Pălăria iernii”, cartonașe cu cifre, jetoane cu cifre, planșe cu sănii, planșe cu jocurile copiilor iarna, palete roșii și verzi pentru A/F, tablă magnetică.
Joc de masă: „La derdeluș” – puzzle
Obiective cognitive: O1 – Să reconstituie imaginea prin îmbinarea corectă a tuturor pieselor de puzzle.
Obiective psihomotorii: O2 – Să mânuiască cu grijă materialul didactic pentru realizarea sarcinilor.
Obiective afective: O3 – Participarea cu plăcere la activitatea propusă.
Strategii didactice: Metode și procedee: observația, conversația, explicația, lucrul individual. Mijloace de învățământ: puzzle-uri cu jocurile copiilor iarna.
Construcții: „Derdelușul” – lego
Obiective cognitive: O1 – Să redea prin îmbinarea, alăturarea, suprapunerea pieselor „Derdelușul”.
Obiective psihomotorii: O2 – Să mânuiască cu grijă materialul didactic pentru realizarea sarcinilor.
Obiective afective: O3 – Participarea cu plăcere la activitatea propusă.
Strategii didactice: Metode și procedee: observația, conversația, explicația, lucrul individual. Mijloace de învățământ: piese lego.
Artă: „Săniuța” – confecție
Obiective cognitive: O1 – Să întindă pasta de lipit pe toată suprafața dată; O2 – Să îmbine corect toate elementele date; O3 – Să respecte ordinea etapelor realizării temei; O4 – Să lucreze curat și îngrijit.
Obiective psihomotorii: O5 – Să mânuiască cu grijă materialul didactic pentru realizarea sarcinilor.
Obiective afective: O6 – Să manifeste originalitate în creațiile proprii; O7 – Participarea cu plăcere la activitatea propusă.
Strategii didactice: Metode și procedee: observația, conversația, explicația, demonstrația, lucrul individual. Mijloace de învățământ: lipici, cutie de chibrituri, foarfece, coli colorate.
Forma de organizare: pe grupe, individual. Locul de desfășurare: sala de grupă. Durata: 1 oră.
Scenariul activității
Prin tranziția „Săniuța fuge” – cântec, copiii intră în sala de grupă și descoperă centrele de activitate pregătite.
„Ne plimbăm printre măsuțe, De aproape le privim, Ce găsim pe fiecare, Să vedem dacă ghicim.”
Captarea atenției se va realiza cu ajutorul „Pălăriei iernii”, care îi roagă pe copii să îi arate câte lucruri cunosc despre cifre și despre jocurile copiilor iarna. Copiii se vor împărți pe centre în funcție de imaginea de pe medalionul extras prin metoda „mâna oarbă”: sănii, oameni de zăpadă, patine, schiuri. Se explică copiilor sarcinile de lucru de la fiecare centru.
La centrul Știință (Activitatea matematică), „Cinci copii pe cinci săniuțe” – joc-exercițiu, se va desfășura astfel: Zâna Iarnă a amestecat cifrele în „Pălăria iernii” și îi roagă pe copii să o ajute să le așeze corect pe tabla magnetică.
- Copiii așază pe tabla magnetică cifrele în șir crescător și descrescător în limitele 1–5;
- Închid ochii și, la semnalul educatoarei, îi deschid și observă a câta săniuță din șirul numeric a dispărut;
- Așază pe sanie tot atâția copii cât le indică cifra de pe fiecare sanie;
- Ridică cartonașul cu cifra corespunzătoare numărului de săniuțe aflate pe derdeluș;
- Așază pe tabla magnetică vecinii cifrelor 2–4.
Adevărat/Fals
Complicarea jocului se va face prin antrenarea copiilor în a da răspunsuri corecte la următoarele întrebări:
- În imagine sunt doi copii care se dau cu sania?
- Pe patinoar patinează 5 copii?
- Pe pârtie schiază 3 copii?
- Un copil construiește un om de zăpadă?
- Patru copii se bulgăresc?
La centrul Joc de masă, copiii vor îmbina piesele de puzzle puse la dispoziție pentru a reda imaginea finală cu derdelușul. La centrul Construcții vor construi „Derdelușul”, lucrând individual, pe grupe sau colectiv, prin îmbinarea, alăturarea, suprapunerea materialelor puse la dispoziție. La centrul Artă vor confecționa „Săniuța” prin decuparea, asamblarea și îmbinarea tuturor elementelor.
Activitatea pe centre va începe după efectuarea unor exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii:
„Eu strâng pumnii și-i desfac, Degetelor fac pe plac, Ninge, ninge neîncetat, Vârful degetelor bat, Degetele-mi sunt petale, Le deschid ca pe o floare.”
Prin rotație, copiii vor lucra la fiecare centru. Se urmărește activitatea copiilor și se fac aprecieri pozitive asupra modului de lucru; se acordă ajutor acolo unde este nevoie. Copiii observă lucrările de la fiecare centru și le analizează. Vor fi apreciați pentru modul în care și-au desfășurat activitatea. Sunt invitați să iasă din sală prin tranziția „Omul de zăpadă” – cântec.
Concluzii
Activitatea integrată de tipul celei prezentate demonstrează că matematica preșcolară nu trebuie predată în izolare față de celelalte domenii de dezvoltare. Prin ancorarea exercițiilor de numerație într-un context tematic familiar și atractiv, copiii sunt motivați intrinsec să rezolve sarcini cu grad progresiv de dificultate, fără ca aspectul formal al învățării să devină un obstacol. Rotația la centre stimulează totodată autonomia, persistența în activitate și cooperarea în grup – competențe transversale esențiale pentru parcursul școlar ulterior.
Din perspectiva practicii didactice, proiectul ilustrează modul în care Curriculumul pentru educație timpurie (2019) poate fi operaționalizat printr-o planificare atentă a resurselor, a regulilor de joc și a elementelor de tranziție, fără a sacrifica rigurozitatea obiectivelor operaționale. Cadrul didactic care adoptă o astfel de abordare integrată beneficiază de un instrument flexibil, adaptabil la niveluri diferite de dezvoltare ale copiilor din grupă, contribuind astfel la o cultură pedagogică centrată pe elev și pe învățarea prin experiență directă.
Bibliografie
Bruner, J.S. (1966). Toward a Theory of Instruction. Cambridge, MA: Harvard University Press.
Clements, D.H. & Sarama, J. (2009). Learning and Teaching Early Math: The Learning Trajectories Approach. New York: Routledge.
Dewey, J. (1938). Experience and Education. New York: Macmillan.
Ministerul Educației Naționale (2019). Curriculum pentru educație timpurie. București: MEN.
Ministerul Educației Naționale (2019). Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie. București: MEN.
Piaget, J. (1962). Play, Dreams and Imitation in Childhood. New York: Norton.
*** (f.a.). Piramida cunoașterii: Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar. Pitești: Editura Diamant.
Vygotsky, L.S. (1978). Mind in Society: The Development of Higher Psychological Processes. Cambridge, MA: Harvard University Press.