În programul zilnic al grădiniței sunt cuprinse forme speciale de activitate care au drept scop destinderea copiilor, crearea bunei dispoziții sau trecerea de la o activitate la alta. Aceste activități cu scop de recreere şi înveselire sunt denumite în mod generic program distractiv. Programul distractiv, sub orice formă ar fi organizat, are un efect imediat şi pozitiv asupra copiilor.
Ȋn afară de faptul că-i organizează într-o acțiune comună plăcută și previne plictiseala și timpii morți, programul distractiv dă posibilitatea copiilor să-şi verifice anumite aptitudini cu ocazia unei şezători, de pildă, să-şi lărgească orizontul de cunoaştere sau să şi-l aprofundeze atunci când se organizează o audiţie sau o vizionare de film.
Forma atractivă a repetării şi în unele cazuri chiar a introducerii unor noi cunoştinţe influenţează în mod favorabil asupra calității însuşirii cunoştinţelor. Valoarea artistică a materialului utilizat în acest fel de activităţi formează gustul artistic şi obişnuieşte treptat pe copii cu frumosul autentic, ajutându-l să-l diferenţieze de ceea ce este vulgar sau inestetic.
Activităţile cuprinse în programul distractiv prezintă avantajul că înviorează copiii, le provoacă o stare accentuată de veselie şi bună dispoziţie care influenţează în bine starea organismului, tonusul vital, metabolismul.
Valoarea educativă a programului distractiv rezidă în faptul că emoţiile de bucurie comună contribuie la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie. De asemenea buna dispoziţie obţinută, relaxarea copiilor dă posibilitatea refacerii energiei nervoase printr-o formă de odihnă activă. Toate acestea au consecinţe pozitive în disciplina copiilor, în modul de adaptare a acestora la viaţa din grădiniţă. Influenţa favorabilă a programului distractiv asupra copiilor a determinat introducerea unor forme cât mai variate de activităţi distractive în gradiniţa de copii.
Educatoarea trebuie să asigure varietate suficientă în alegerea formelor de activitate distractivă, să le îmbine armonios în cursul unei zile şi să le eşaloneze cât mai echilibrat în cursul unei perioade de timp date. Planificarea diverselor forme de program distractiv se face de obicei pe o perioadă de o săptămână, ţinându-se seama să se alterneze distracţiile cu program fix cu distracţiile cu caracter mobil. Se va avea în vedere că învăţarea unui joc hazliu trebuie de asemenea repartizată în programul zilei în timp ce repetările se fac de cele mai multe ori neplanificat.
Bibliografie
Elena Gheorghian și Maria Taiban, Metodica jocurilor şi a programului distractiv în grădiniţa de copii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1969.