Începutul zilei de învățare în ciclul primar se realizează, de cele mai multe ori, prin intermediul unui moment cu valoare de tranziție și energizare, cunoscut sub denumirea generică de „Spargerea gheții”. Acesta se desfășoară, de regulă, pe parcursul a 5-10 minute și are drept scop principal antrenarea, mobilizarea și organizarea colectivului de elevi pentru buna desfășurare a lecțiilor care urmează. Tranziția de la mediul familial sau de la starea de relaxare de acasă către mediul școlar și rigorile clasei poate fi uneori dificilă pentru școlarii mici. Din acest motiv, momentul de față acționează ca un catalizator psihologic, facilitând trecerea lină de la starea de pasivitate la cea de implicare activă.
1. Considerații teoretice și valențe formative
Din perspectivă psihopedagogică, jocul didactic utilizat în această etapă nu reprezintă o simplă metodă de recreere sau o pierdere de timp, ci o formă fundamentală de activitate prin care elevul explorează realitatea, comunică și socializează. Exercițiile-joc fac parte integrantă din momentul „Spargerea gheții”, contribuind direct la dezvoltarea atenției distributive, a spiritului de echipă, a toleranței, a empatiei și a flexibilității gândirii. Ele reduc nivelul de anxietate, creează o atmosferă de siguranță emoțională și stimulează motivația intrinsecă pentru învățare.
2. Tipologia jocurilor utilizate în etapa „Spargerea gheții”
Pentru a asigura o dinamică variată și pentru a răspunde diversității stilurilor de învățare din clasă, cadrul didactic poate apela la o gamă largă de exerciții-joc. Printre cele mai eficiente și mai îndrăgite de către elevi se numără:
Ceasul (acest joc se folosește mai ales atunci când urmează să lucrăm pe grupe)
Învățătorul împarte elevilor câte o foaie de hârtie pe care este desenat un cadran de ceas și le cere acestora să scrie pe cadran trei nume de colegi în dreptul a trei ore diferite, marcând simbolic orele la care își imaginează că se vor întâlni cu ei. Apoi, cadrul didactic numește atâția copii câte grupe se vor forma și îi desemnează drept lideri ai respectivelor grupe. Fiecare elev numit își va citi persoanele cu care și-a propus o întâlnire, iar aceștia se vor alătura echipei sale. Dacă unii elevi vor fi numiți în mai multe grupe, vor începe negocierile amiabile pentru a stabili în care grupă vor rămâne definitiv. Acest joc stimulează comunicarea interpersonală, capacitatea de negociere și organizarea spațial-temporală.
Salata de fructe
Fiecare elev va primi imaginea unui fruct. Un singur elev, ales prin numărătoare, va sta în fața clasei și va spune: „Fac o salată din…” și va denumi 2 sau 3 fructe. Toți copiii care dețin acele fructe, inclusiv cel care se află în fața clasei, vor fugi să schimbe locul, iar cel care rămâne fără scaun va veni în față și va continua jocul. Jocul dezvoltă agilitatea, atenția distributivă, reflexele rapide și capacitatea de concentrare pe sarcini auditive.
Meteoritul / Scaunul muzical imaginar
Elevii se plimbă în liniște sau pe o melodie ritmată prin clasă, profitând de spațiul liber dintre bănci. La un semnal clar dat de învățător (oprirea bruscă a muzicii sau rostirea cu entuziasm a cuvântului „Meteoritul!”), fiecare elev trebuie să se așeze rapid pe primul scaun liber pe care îl găsește. Pentru a dinamiza jocul și a evita aglomerația sau accidentările în același loc, se pot introduce reguli suplimentare: „Cine se așază, trebuie să atingă podeaua cu ambele mâini” sau „Găsiți un scaun care nu se află în rândul vostru obișnuit”. Jocul se poate repeta de 2-3 ori, asigurând detensionarea fizică și energizarea întregului colectiv.
3. Rolul cadrului didactic în facilitarea momentului
În implementarea acestor activități, rolul învățătorului depășește sfera pur instructivă, el devenind un veritabil facilitator al interacțiunilor sociale și un ghid empatic. Cadrul didactic trebuie să monitorizeze cu atenție climatul socio-afectiv din clasă, să se asigure că niciun elev nu este marginalizat și să adapteze gradul de dificultate sau regulile jocului în funcție de specificul vârstei și de nevoile speciale ale colectivului. Gestionarea eficientă a timpului (strict în limitele celor 10 minute alocate) este esențială pentru a nu perturba economia generală a lecției ce urmează să se desfășoare.
Concluzii
În concluzie, integrarea momentului „Spargerea gheții” și a exercițiilor-joc la începutul zilei de învățare aduce beneficii incontestabile asupra calității actului educativ. Prin crearea unui cadru ludic, relaxant și stimulativ, elevii își redobândesc entuziasmum, își îmbunătățesc capacitatea de concentrare și își dezvoltă abilitățile de relaționare. Școala devine astfel un spațiu al bucuriei și al colaborării, pregătind terenul fertil pentru asimilarea noilor cunoștințe.
Bibliografie
Chereja, Florica, Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar, Editura Humanitas Educational, București.
Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Educația timpurie și învățământul primar. Repere didactice și metodice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2019.
Cerghit, Ion, Metode de învățământ, Ediția a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2006.
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2014.
Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune în clasele de elevi, Ediția a IV-a, Editura Polirom, Iași, 2015.