Am spune că personalitatea, în definirea lui Allport, 1991, este „organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul sau caracteristic” (Robu, V., 2011, p. 53).
Premiza de la care pornim este aceea conform căreia caracterul este latura relațional- valorică și de autoreglare a personalității, acel „a fi” psihologic și socio-antropoligic, maniera obișnuită și constantă de relaționale pentru fiecare subiect descrie comportamentul general, nu situațiile particulare.
Mecanismele psihice (Zlate, M., 2000, p. 18-29) care intervin pregnant în reglajul psihocomportamentale sunt:
a) comunicarea și limbajul;
b) voința;
c) atenția.
Stimularea și energia comportamentului sunt date de:
a) motivația și procesele afective
b) reflexele condiționate și necondiționate.
Caracterul și comportamentul sunt corelați în mod direct, temperamentul fiind un catalizator. Comportamentul copilului este „oglinda dezvoltării sale psihice. Este reacția personalității lui în formare față de lumea din afară, față de muncă, față de alte persoane, față de autoritatea educativă, față de lucruri și față de propria persoană. Este expresia externă a nucleului personalității în formare.” (Mitrofan, I., 2003, p. 87)
„Acţiunile şi comportamentul său sunt o rezultantă a stadiul său de dezvoltare, situaţiei familiale, influenţelor mediului ambiant şi caracteristicilor individuale” (Lupu, V. et all, 2010, p. 21)
Comportamentul reprezintă ansamblul reacțiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianță.
„Comportamentul se poate exprima în modul cel mai simplu în cadrul unei scheme de tip: stimuli- răspunsuri, făcându-se diferența între relațiile ascunse și cele deschise.” (J., de Chassey et all, 2008, p. 29).
Bibliografie:
de Chassey, J., Brignone, S. (2008) Terapia comportamentală și cognitivă a tulburărilor de ritm și fluență, Iași: Ed. Polirom.
Mitrofan, I. (2003) Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Iași: Ed. Polirom.
Robu, V. (2011) Competențele sociale și personalitatea, Iași: Editura Lumen
Șipoș , R., Predescu, E., Samochiș, Lucia, I., Felicia, Roth, M. (2010) ”Succesul școlar și tulburările psihice la copil și adolescent” în Revista de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România, vol. 13, nr. 4, București: Academiei de Științe Medicale din România și a Societății de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România, p. 19-24.
Zlate, M. (2000) Fundamentele psihologiei, București: Editura Pro Humanite.