Rolul matematicii în desfășurarea activităților extracurriculare

În cadrul activităților extracurriculare, am aplicat de foarte multe ori matematica, antrenându-i într-un mod agreabil pe elevi. Astfel, aceștia au dezlegat rebusuri matematice, atât în sala de clasă cât şi în curtea şcolii, desenând pe asfalt cadranele, dar au şi creat rebusuri matematice. Acest tip de joc didactic le-a plăcut dar a fost şi extrem de util, determinându-i să-şi verifice cunoștințele dobândite la matematică într-un mod  relaxant.

„În procesul instructiv educativ, figura centrală pentru elevi este profesorul,  poziţia primordială în clasă dobândind-o, chiar dacă, elevii primesc noi statute. Amprenta cadrului didactic asupra elevilor este vizibilă de-a lungul timpului. Profesorul consiliază elevii în activităţi şcolare, precum şi în cele extraşcolare, prin sfaturi, prin orientare culturală, şcolară şi profesională.” afirma dl. prof. Romiţă  Iucu, în „Managementul clasei de elevi”.

În cadrul vizitelor făcute în complexele muzeale de ştiinţe ale naturii, elevii au putut aplica noţiuni matematice, precum regula de trei simplă pentru mărimi direct şi invers proporţionale, în activitatea desfăşurată. Astfel,în cadrul unei activităţi, au calculat câte crăiţe există în 5 rondouri dacă într-un rondou de acelaşi tip,cu acelaşi număr de crăiţe,  există 60 de crăiţe? Sau, câţi muncitori pot finaliza lucrările din rozariumul din Grădina Botanică din Galaţi în 10 zile, dacă trei muncitori finalizează lucrarea în 20 de zile?

În plimbările din Cheile Dobrogei, când am participat la o activitate de voluntariat pentru ecologizarea zonei, am solicitat elevilor să-i antreneze pe elevii din clasele primare, participanţi la activitate, în diverse jocuri matematice, uşoare şi plăcute. Am constatat că au reuşit să-i facă să înţeleagă pe cei de clasa a patra ce sunt divizorii şi multiplii unui număr natural. Evident că au observat  că 0 este multiplul oricărui număr natural nenul iar 1 este divizorul oricărui număr natural.

Au existat şi activităţi practice, în cadrul cărora au confecţionat corpuri geometrice din carton şi au realizat desfăşurările acestora. Au fost elevi ce au realizat chiar din sârmă corpuri geometrice. Nu toţi au fost atenţi când au desenat , decupat sau asamblat bucăţile de sârmă şi au observat, că din cauza erorii de măsurare nu au realizat corect corpurile geometrice.

De asemenea, o altă  idee a fost aceea de a realiza planşe cu formule matematice, utile mai ales în cazul lecţiilor de recapitulare. Acestea au fost  realizate şi pe hârtie dar şi în format electronic şi utilizate ori de câte ori a fost  nevoie. Implicarea lor în realizarea de fişe cu exemple de numere prime,  numere compuse,  pătrate perfecte, numere iraţionale, numere raţionale, de numere întregi a fost  de asemenea o idee care le-a plăcut.

Rezolvarea de probleme de matematică distractivă a fost, de asemenea, pe placul elevilor. Chiar ei au venit cu astfel de propuneri de  probleme, găsite pe diverse site-uri de profil.  Am realizat şi întreceri între echipe formate din câte patru elevi, cu întrebări ce vizau perspicacitatea şi atenţia lor.

Ideea de joc prinde foarte bine la elevii de gimnaziu şi oricând, va fi binevenită. Sunt activităţi în care ritmul e mai molcom, teama de a fi ascultat şi de a lua o notă mică dispare.  Nu mai există grija temei pentru a doua zi.  Sunt dornici să fie antrenaţi în cât mai multe şi diverse jocuri.  Iar matematica poate fi aplicată în foarte multe activităţi cotidiene.   Cât mai multe astfel de activităţi extracurriculare să existe şi matematica va fi o adevărată plăcere!

Bibliografie
– Romiţă B. Iucu, Managementul clasei de elevi , Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
– Horea Banea, Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998;
– Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.

 

prof. Rodica Olinici

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/rodica.olinici

Articole asemănătoare