Activitățile în aer liber, în afara rutinei zilnice din sala de clasă, devin mult mai atractive și relevante. Învățarea în spațiul exterior nu se limitează la un alt loc de studiu, ci implică o schimbare profundă în abordarea și viziunea activităților educaționale. Aceasta aduce o nouă filozofie de învățare, care permite achiziția experiențială și adaptarea prin experiență directă, oferind numeroase beneficii fizice, emoționale și mentale.
„Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munții, rândunelele. Faceți tot posibilul ca și copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea față de natură și animale omul nu poate să simtă din plin ceea ce numim – VIAȚA.” (C. Mihăescu)
Pornind de la această idee, observăm că copiii de astăzi sunt martorii schimbărilor rapide și adesea perturbatoare din mediul înconjurător. Chiar dacă nu pot înțelege pe deplin aceste transformări, percep efectele și pericolele acestora. Dragostea și interesul pentru natură sunt instinctive pentru majoritatea copiilor, iar comportamentele și convingerile formate în copilărie au o durată de viață considerabilă.
Educația outdoor reprezintă o formă organizată de învățământ care, datorită specificului mediului natural, pregătește copiii pentru viața în libertate și îi ajută să dezvolte relații strânse cu natura, să învețe modalități de a depăși obstacolele și să se adapteze la provocări.
Activitățile în aer liber sunt o sursă valoroasă de experiențe educaționale variate, interesante și stimulante pentru copii de toate vârstele. Un mediu relaxant și liber, fără constrângerile unei săli de clasă, oferă copiiilor provocări care transformă procesul educațional într-o experiență practică și formativă. Acest cadru poate contribui la schimbarea comportamentelor antisociale și la construirea unor relații bazate pe sprijin reciproc.
Educația outdoor facilitează învățarea pentru copiii care întâmpină dificultăți de învățare și relaționare, oferind un climat diferit care le permite să devină mai motivați și mai capabili. „Libertatea spațiului” contribuie semnificativ la dezvoltarea personală a copiilor și a cadrelor didactice, favorizând dezvoltarea spiritului de echipă și conexiunilor active între participanți. Aceasta duce la o implicare mai mare în activități, la creșterea spiritului civic, a toleranței și altruismului, și la reducerea conflictelor și îmbunătățirea modului de a le rezolva.
Educația outdoor creează un context propice în care investigația poate fi fructificată prin generarea de idei noi și încurajează o abordare inovatoare a învățării. Acest tip de educație stimulează o interogație continuă, provocând elevii să reanalizeze și să-și restructureze constant perspectivele. Creativitatea elevilor devine un indicator esențial al unei strategii educaționale eficiente, iar această dezvoltare creativă reprezintă una dintre cele mai importante realizări metodologice ale activităților outdoor.
Copiii care participă la activități creative se dovedesc a fi mai energici, mai implicați și mai motivați în abordarea continurilor studiate, abordând problemele într-un mod activ și participativ. Pentru a permite o astfel de abordare inovatoare, este esențial să se promoveze ceea ce psihologul J. P. Guilford a numit „gândirea divergentă” – un mod de gândire care nu se limitează la idei preconcepute sau cunoscute. Spre deosebire de „gândirea convergentă”, care este adesea constrânsă de conformism și repetabilitate, gândirea divergentă explorează multiple soluții și perspective, facilitând astfel dezvoltarea creativității și adaptabilității copiilor.rând atât copiilor, cât și cadrelor didactice, un confort psiho-emoțional esențial pentru desfășurarea cu succes a activităților zilnice și pentru găsirea relaxării și liniștii necesare.
Bibliografie
1. BOCOȘ, M. – D. Instruirea interactivă, Iași: Polirom, 2013
2. CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2006