Integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) presupune ca elevii cu dizabilități sau nevoi educaționale suplimentare să fie incluși în școlile de masă și să li se ofere suportul necesar pentru a-și dezvolta abilitățile la potențialul lor maxim. Din punctul de vedere al unui profesor, integrarea CES înseamnă un angajament de a asigura o educație echitabilă și accesibilă pentru fiecare copil, indiferent de nevoile sale specifice.
Totuși, ce sunt elevii cu cerințe educaționale speciale (CES)? Sunt aceia care au nevoie de sprijin suplimentar sau de adaptări în activitățile școlare pentru a putea participa în mod egal la lecții. Aceștia pot avea diverse provocări, cum ar fi dizabilități fizice, dificultăți cognitive, tulburări emoționale sau de comportament, ori alte condiții ce le pot afecta procesul de învățare.
Din perspectiva profesorului, integrarea elevilor CES contribuie semnificativ la un mediu școlar mai empatic și divers. Studiile arată că, atunci când elevii CES sunt incluși în școli de masă, aceștia își dezvoltă competențe sociale și cognitive mai eficient. Un astfel de mediu educațional oferă fiecărui elev oportunități de a învăța într-un context stimulant și adaptat nevoilor sale. Educația specială este o formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructive-educative corespunzătoare vârstei, cerute de învățământul obișnuit.
În România, sunt utilizate multe concepte referitoare la persoanele care fac obiectul educației speciale: deficiență, incapacitate, handicap, dizabilitate, cerințe educative speciale.
Progresele înregistrate de psihologia şi pedagogia diferenţiată, perfecţionarea tehnicilor de cunoaştere a dezvoltării psihice a copiilor au permis să se distingă categorii mai nuanţate de copii în raport cu capacitatea lor de răspundere la exigenţele şcolare. În rândul acestora, alături de elevii cu CES integraţi individual, există şi elevi cu dificultăţi de învăţare, cu ritm lent de acumulare de achiziţii dar cu intelect normal. Confundaţi adesea cu elevii din prima categorie sunt nestimulaţi sau categorizaţi ca atare.
Alternativă a învăţământului special, educaţia integrată permite acordarea serviciilor de sprijin pentru copiii cu posibilităţi reale de recuperare şi reintegrare, care altădată ar fi fost orientaţi către şcoala specială. Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acţionăm asupra diferitelor nivele de dezvoltare a personalităţii lor, şi anume: la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social.
Provocările integrării elevilor CES
1. Adaptarea curriculară: Pentru a răspunde cerințelor elevilor CES, profesorul trebuie să adapteze curriculumul și activitățile de învățare, astfel încât acestea să fie accesibile pentru toți elevii. Sarcinile pot fi modificate pentru a permite elevilor CES să se integreze mai bine, fie prin adaptarea resurselor vizuale și audio, fie prin simplificarea unor concepte.
2. Lipsa resurselor: Integrarea elevilor CES se confruntă adesea cu problema resurselor insuficiente. În multe cazuri, cadrele didactice nu au la dispoziție materiale adaptate sau nu beneficiază de ajutor suplimentar. Totodată, spațiile educaționale necesare pentru integrare ar trebui să fie accesibile și prietenoase pentru elevii CES.
3. Formarea cadrelor didactice: O provocare majoră este pregătirea insuficientă a profesorilor în domeniul educației speciale. Accesul la programe de formare continuă, care să ofere tehnici și strategii de lucru cu elevii CES, este esențial pentru o integrare de succes.
Strategii pentru succesul integrării elevilor CES
- Utilizarea metodelor incluzive de predare: Folosirea unor tehnici de învățare diferențiată, cum ar fi proiectele de grup, resursele multimedia sau tehnologia asistivă, poate ajuta elevii CES să își atingă potențialul. Metodele care implică interacțiune și colaborare pot facilita învățarea și dezvoltarea abilităților sociale.
- Colaborarea cu specialiști: Lucrul împreună cu psihologi, logopezi și alți experți poate îmbunătăți semnificativ procesul de integrare. Acești specialiști pot oferi consiliere și îndrumare pentru personalizarea procesului educativ în funcție de nevoile fiecărui elev CES.
- Construirea unui mediu acceptabil și inclusiv: Profesorul poate contribui la crearea unui climat pozitiv în clasă, în care elevii CES să se simtă bine primiți și sprijiniți. Promovarea empatiei și încurajarea unei atitudini de respect față de diversitate sunt fundamentale pentru succesul integrării.
Pentru integrarea cu succes a copiilor cu CES în învățământul de masă, în grupele obișnuite de copii sunt necesare:
- Existența unor centre de resurse, informare și comunicare;
- Formarea initială și continuă a cadrelor didactice în problematica CES;
- Adaptarea și flexibilitatea curriculum-lui (pre)școlar;
- Evaluarea progresului școlar al copiilor cu CES integrați în grădinițele obișnuite;
- Implicarea, încurajarea participării părinților, schimbul de informații, consilierea părinților în măsura solicitărilor și a necesităților, mobilizarea resurselor umane disponibile și competente.
În concluzie, integrarea elevilor CES în școlile de masă reprezintă un proces continuu, ce necesită efort și adaptare din partea profesorilor. Asigurarea unui cadru de sprijin pentru acești elevi este un angajament față de echitate și incluziune, care contribuie la formarea unei societăți mai tolerante și deschise.
Bibliografie
Alois, Gherguț, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale – strategii diferențiate și inclusive în educație, Editura Polirom, București, 2006
Dezvoltarea practicilor inclusive în școli, Ghid managerial, UNICEF, 1999
Integrarea școlară a copilului cu dificultate/cu nevoi speciale – Ghid pentru directorul de școală, Colecția CRIPS – Resurse pentru formare, 2002
Smith, J. D., & Tyler, N. C. Introduction to Special Education: Making a Difference. Boston: Pearson. 2018
Brown, L. et al. „Inclusive Practices for Students with Special Needs: Benefits and Challenges.” Journal of Educational Research, 112(3), 183-198, 2019.