În perioada decembrie 2022 – aprilie 2023, Liceul „Ștefan Procopiu” din Vaslui a implementat proiectul „Emoții și comunicare nonviolentă”, finanțat de Fundația Nouă ne pasă prin programul de granturi Nouă ne pasă, ediția 2021-2022. Prin acest proiect, 31 de elevi cazați în căminele liceului și care provin din grupuri defavorizate au participat, în perioada ianuarie-martie 2023, la activități axate pe dezvoltarea abilităților de comunicare și socio-emoționale. Astfel, elevii din grupul țintă, organizați în 2 grupe, au participat la 10 activități datorită cărora și-au însușit câteva instrumente care vor contribui la gestionarea emoțiilor. De asemenea, elevii au primit un sprijin financiar necesar pentru a acoperi cheltuielile cu cazarea și cartela de masă pe o perioadă de 10 săptămâni (ianuarie-martie 2023).
„Nu este vorba despre ce ni se întâmplă, ci despre răspunsul nostru la ceea ce ni se întâmplă – aceea este ceea ce ne doare.” – Stephen Covey
Prin activitățile „Emoțiile noastre”, „Rețete emoționale”, „Gândesc, simt, mă comport”, „Puterea gândurilor”, „Gestionarea emoțiilor prin mindfulness”, „Emoții și stare de bine”, elevii și-au îmbogățit vocabularul emoțional și au înțeles rolul emoțiilor, și-au dezvoltat abilitățile de identificare, înțelegere și gestionare a emoțiilor, au înțeles relația dintre gânduri, emoții și comportamente și și-au însușit câteva instrumente de autocontrol și reglare a emoțiilor.
Activitatea „Emoțiile noastre” a avut ca obiective îmbogățirea vocabularului emoțional, identificarea și înțelegerea corectă a emoțiilor proprii și ale celorlalți, exersarea recunoașterii și numirii emoțiilor, identificarea caracteristicilor comportamentale pentru emoțiile de bază. Elevii au aflat care este rolul emoțiilor: emoțiile ne mobilizează să acționăm și să supraviețuim, emoțiile ne pot ajuta să luăm decizii, emoțiile ne vorbesc despre noi și au la bază o nevoie nesatisfăcută, emoțiile ne ajută să îi înțelegem pe ceilalți, dar emoțiile noastre îi ajută și pe ceilalți să ne înțeleagă, emoțiile ne fac inteligenți atunci când știm să le controlăm.
Activitatea „Rețele emoționale” a avut în centru conceptul de reglare emoțională. Elevii au înțeles ce înseamnă reglarea emoțională și de ce este importantă, au descoperit abilitățile reglării emoționale, și-au dezvoltat abilitățile privind recunoașterea și înțelegerea emoțiilor (primii pași spre dezvoltarea reglării emoționale), și-au „măsurat” starea emoțională prin utilizarea instrumentului Mood Meter, și-au au analizat comportamentul atunci când trec prin emoții negative intense și au explorat câteva strategii de reglare emoțională.
Activitățile „Gândesc, simt, mă comport” și „Puterea gândurilor” au avut ca obiective dezvoltarea competenței de conștientizare emoțională prin înțelegerea relației dintre situații-gânduri-emoții-comportamente și exersarea modelelor cognitive ABC și ABCDE, precum și dezvoltarea capacității de autoreglare emoțională prin schimbarea gândurilor iraționale/ negative/ nesănătoase care generează emoții negative intense. Elevii au conștientizat informații precum: între situație și reacțiile noastre, stau gândurile, nu situația ne creează emoții negative, ci cum interpretăm noi situația, unele gânduri ne sunt de folos, dar altele ne cauzează emoții negative, de multe ori, situațiile nu pot fi schimbate, dar gândurile noastre, da. Elevii au înțeles că e nevoie de exercițiu pentru dezvoltarea capacității de autoreglare emoțională prin înlocuirea gândurilor iraționale/ nesănătoase cu cele raționale/ sănătoase. Emoțiile funcționează exact ca un joc de domino: A-ul reprezintă evenimentul activator sau situația, B-ul este reprezentat de gândurile sau de modul în care el interpretează situația/ evenimentul. A-ul, C-ul reprezintă consecințele emoționale şi comportamentale ale credințelor (B-uri) pe care individul le are despre A. Modelul ABC este completat cu etapa D (prin care atacăm acele gânduri iraționale/ nesănătoase) și etapa E (prin care gândurile iraționale/ nesănătoase sunt înlocuite cu gânduri raționale/ sănătoase).
Activitatea „Gestionarea emoțiilor prin mindfulness” a avut ca scop descoperirea cuvintelor cheie care caracterizează conceptul de mindfulness prin jocuri precum „Pentru ce sunt recunoscător?”, „Două fețe ale realității”, „Jocul încrederii”, „Curcubeu”, „Jocul cu mingile”, „Trecut, prezent sau viitor”, „Valorile mele”. În ultimii ani, a început să se pună accent pe conceptul de mindfulnes, iar cercetările în domeniu au ajuns la concluzia că mindfulness ȋmbunătățește performanțele cognitive, atenția, reduce anxietatea; scade nivelul de stres, crește starea de bine, crește compasiunea și atenția la nevoile celorlalți, contribuie la o mai bună gestionare a situațiilor emoționale și sociale dificile.
Prin intermediul activității cu tema „Emoții și starea de bine”, elevii au explorat cele 10 emoții pozitive pe care le pot cultiva pentru starea lor de bine. Aceste 10 emoții au fost stabilite de către Barbara Fredrickson, cercetătoare în psihologie pozitivă la Universitatea din Michigan: bucuria, recunoștința/ gratitudinea, seninătatea, interesul/ curiozitatea, speranța, mândria, distracția/ amuzamentul, inspirația, admirația și iubirea. Cele 10 emoții sunt cei mai buni aliați pentru a-ți cultiva starea de bine, gândirea pozitivă și optimistă. sunt mult mai ”tăcute” și mai puțin „violente” decât emoțiile negative. Emoțiile negative sunt mai puternice ca impact și efectul lor durează mai mult. Din cauza asta, tindem să ignorăm evenimentele și emoțiile pozitive pe parcursul zilei, nu pentru că nu ar exista, ci pentru că avem o capacitate mai scăzută de a le observa. Pe parcursul unei zile sunt mai multe evenimente pozitive decât cele negative. Pentru a avea impresia despre o zi că a fost plăcută, raportul de emoții pozitive/negative ar trebui să fie de 3/1.
Prin activitățile „Comunicarea nonviolentă”, „Emoții și nevoi”, „Comunicarea cu empatie”, „Gestionarea furiei prin comunicarea nonviolentă”, elevii din grupul țintă au descoperit și au exersat cele 4 componente ale comunicării nonviolente (observarea fără judecată, identificarea sentimentelor și emoțiilor, identificarea nevoilor și formularea cererii), au conștientizat importanța empatiei în viața de zi cu zi și și-au dezvoltat abilități de comunicare empatică față de ceilalți și de gestionare a furiei din perspectiva comunicării nonviolente.
Elevii au aflat ce înseamnă comunicarea nonviolentă, au conștientizat că acest limbaj ne ajută să ne conectăm cu noi înșine și cu ceilalți într-un mod care permite compasiunii noastre înnăscute să se manifeste, că dezvoltă ascultarea profundă, respectul, empatia și generează o dorință reciprocă de a dărui din inimă. Elevii și-au îmbunătățit vocabularul cu cuvinte care desemnează sentimente, emoții și nevoi pentru a le putea identifica și exprima clar. Comunicarea nonviolentă este importantă deoarece facilitează îmbogățirea vieții, creșterea stimei de sine și o dezvoltare a calității relațiilor cu ceilalți.
Elevii au înțeles ce înseamnă empatia, au conștientizat importanța empatiei în viața de zi cu zi și au dezvoltat și exersat abilități de exprimare empatică față de ceilalți. Empatia este un element esențial al comunicării nonviolente. De asemenea, elevii au înțeles diferențele dintre empatie și simpatie, dintre empatie și compasiune și au conștientizat faptul că empatia este o abilitate care poate fi învățată și dezvoltată dar doar dacă oamenii sunt dispuși să facă modificări în modul în care relaționează cu ceilalți. Elevii au conștientizat că emoțiile negative ascund nevoi neîmplinite, că emoțiile noastre sunt mesagerii propriilor noastre nevoi neîmplinite iar atunci când sunt furioși nu trebuie să acționeze imediat ci trebuie să-și ia un timp pentru a examina situația și pentru a descoperi nevoia care trebuie îndeplinită pentur că acționând astfel, ei au oportunitatea de a rezolva situația de așa natură încât să-i satisfacă pe mai mulți.
Elevii au conștientizat faptul că urmând pașii comunicării nonviolente vor facilita deschideea unui dialog despre ceea ce simt cu adevărat. Nu este vorba de a-l judeca pe celălalt, ci de a-i spune cum l-a făcut să se simtă comportamentul lui. Procesul celor 4 pași nu garantează că ne vom satisface nevoile de fiecare dată. Dar procesul creează premisele pentru ca noi să ne exprimăm mai detașat, mai corect, mai sincer. Folosind această tehnică – chiar și numai o dată pe zi – ne creștem șansele pentru a ne îndeplini nevoile.
Emoțiile sunt o parte importantă a vieții noastre și este necesar ca elevii să dețină cunoștintele și abilitățile necesare pentru a-și înțelege și gestiona emoțiile. Recunoașterea și înțelegerea emoțiilor este o competență esențială pentru autoreglare emoțională și comportamentală, un punct de plecare pentru dezvoltarea comportamentelor empatice și a toleranței.
De asemenea, proiectul „Emoții și comunicare nonviolentă” a reprezentat o oportunitate pentru profesori în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de a proiecta și aplica activități care să contribuie la dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor. Indiferent de disciplina predată, profesorii trebuie să investească în dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor și crearea unui climat pozitiv în sala de clasă.
Bibliografie
Christophe Andre, Francois Lelord, Cum să ne exprimăm emoțiile și sentimentele, Editura Trei, București, 2013
Marc Brackett, Dă-ți voie să simți. Descătușează puterea emoțiilor pentru o dezvoltare sănătoase a copiilor, a ta și a celor din jurul tău, Editura Trei, București, 2020
Barbara L. Fredrickson, Puterea emoțiilor pozitive. Cum să depășește negativismul și să devii mai optimist, Editura Litera, București, 2021
Antoneta Galeș, Caietul fericirii, Brașov, 2019
Francoise Keller, Exerciții de comunicare nonviolentă, Editura Treri, București, 2016
Chroistine Michaud, Proiectul meu de fericire, Editura Niculescu, București, 2018
Marshall B. Rosenberg. Comunicarea nonviolentă. Un limbaj al vieții, Casa Editorială Ponte, București, 2014
Anca Tîrcă, Hai cu starea de bine în școală! Ghid pentru profesori, directori și părinți, Editura Corint Educațional, București, 2021
Marilyse Trecourt, Ia-o de la capăt! 50 de exerciții cu ajutorul cărora să îți cultivi emoțiile pozitive, Editura Philobia, București, 2022
Ghidul „Dezvoltare socială și emoțională” realizat în cadrul Proiectului privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project – ROSE