Proiectele școlare în învățământul primar. Ghid de bune practici

Pe parcursul anului școlar 2023-2024, am desfășurat mai multe proiecte extracurriculare destinate elevilor de nivel primar, în cadrul cărora am abordat tema tradițiilor populare, dorind să promovez cultura și valorile tradiționale cu scopul dezvoltării personale și sociale a elevilor.

Scopul proiectelor este familiarizarea elevilor care învață în ciclul primar, cu elementele specifice patrimoniului vestimentar românesc, a patrimoniului local, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești, prin intermediul abordării interdisciplinare STEAM.

Desfășurând astfel de proiecte cu elevi de nivel primar, am vizat atingerea unor obiective precum:

• Păstrarea și transmiterea identității culturale: tradițiile populare reprezintă o parte esențială a identității noastre naționale iar prin proiectele care includ meșteșuguri, și obiceiuri copiii învață să aprecieze moștenirea culturală, păstrând-o vie și contribuind la perpetuarea acesteia.
• Dezvoltarea respectului pentru diversitate culturală: cunoașterea tradițiilor proprii îi ajută pe elevi să înțeleagă și să respecte diversitatea culturală a altor comunități, pregătindu-i astfel pentru o lume globalizată, în care toleranța și empatia sunt foarte importante.
• Stimularea creativității și a abilităților practice: participarea la activități precum pictarea ouălor, țesutul sau olăritul dezvoltă abilități practice și stimulează imaginația. Elevii descoperă plăcerea de a crea ceva cu propriile mâini, ceea ce le poate oferi satisfacție și încredere în sine.
• Conectarea intergenerațională: proiectele care implică tradiții oferă ocazia interacțiunii dintre generații. Implicarea bunicilor sau a meșterilor populari în activități permite copiilor să învețe direct de la surse autentice, consolidând legături afective și respectul pentru vârstnici.
• Învățarea prin experiență: proiectele propuse au promovat abordarea practică a educației, iar jocurile tradiționale, poveștile, atelierele și activități interactive sunt mai ușor de reținut decât lecțiile teoretice.
• Promovarea valorilor morale și sociale: tradițiile populare conțin adesea lecții despre solidaritate, respect, hărnicie și armonie cu natura. Prin astfel de proiecte, copiii pot învăța valori esențiale care să îi ghideze în viață.
• Consolidarea sentimentului de apartenență: activitățile extracurriculare bazate pe tradiții contribuie la formarea unui sentiment de apartenență la comunitate și la țară. Copiii învață să fie mândri de originile lor și să aprecieze valorile locale.

În cadrul proiectelor propuse, am organizat o serie de ateliere practice în cadrul cărora am oferit oportunități de învățare bogate și diversificate, promovând în același timp conservarea și valorificarea patrimoniului cultural.

ATELIERUL 1: „Secretul pâinii și alte tradiții populare”.

Am învățat care este drumul pe care spicul de grâu îl parcurge pentru a deveni bob de grâu, făină și în cele din urmă pâine….

Am mers în excursie la Muzeul Satului, am aflat aici că atunci când spui spic te poți gândi nu doar la plantă ci și la simbolul cusut pe costumul popular românesc sau la felul în care bunicuțele noastre obișnuiau să își împletească părul.

ATELIERUL 2:  ”Scriem caligrafic” Scrisului de mână i se acorda în trecut o importanţă majoră: exersarea abilităţilor caligrafice constituia o parte fundamentală din curricula de educaţie a elevilor, până aceștia  nu-şi însuşeau abilitatea de a scrie frumos, ei nu erau încurajaţi să cerceteze științele reale, artele sau meşteşugurile. Înainte de a studia domeniile menţionate mai sus, copiii trebuiau să deprindă răbdarea, efortul exerciţiului (munca) şi abilitatea de a-şi controla volitiv impulsurile. Din păcate. în prezent, nu mai punem preț pe aceste aspecte. De aceea am dorit să îi familiarizăm pe elevii cu  secretele caligrafiei și a scrisului frumos.

ATELIERUL 3: ”Țesem bijuterii”. Elevii care au participat la acest atelier au învățat să își creeze propriul model de tipar de război de țesut brățări, să țeasă bijuterii și semne de carte din fire textile, folosind drept suport carton reciclat..

ATELIERUL 4: ”Realizare coșuri din  răchită”. În cadrul acestui atelier elevii au descoperit frumusețea unui meșteșug străvechi: împletirea nuielelor de răchită și transformarea acestora în obiecte frumoase și utile. În realizarea atelierului l-am avut drept mentor pe domnul  Dinu Perva, meșter popular din Ineu care face împletituri din răchită, salcâm pitic și alte materiale care par imposibil de combinat.

ATELIERUL 5: ”Despre timp și patrimoniul local ” În cadrul atelierului, elevii au aflat date istorice legate de construirea ceasului floral din Centrul Timișoarei-simbol arhitectural al Timișoarei anilor 1990 apoi au vizitat ceasul floral unde au desfășurat jocuri de mișcare și activități de tip joc în cadrul cărora elevii au învățat să citească ora, apoi au vizitat Muzeul Satului Bănățean unde au manipulat roata olarului, construind vase de lut.

Concluzii

Consider că proiectele desfășurate au transformat învățarea într-o experiență plăcută și valoroasă, contribuind la dezvoltarea holistică a copiilor și la păstrarea vie a patrimoniului cultural.