Idealul educațional, în contextul modernizării și actualizării curriculare, își propune esențializarea reperelor de bază în conturarea unui profil al absolventului, axându-se pe nevoile reale ale fiecărui beneficiar.
Astfel, structurarea profilului modern al absolventului este stabilit pe niveluri și cicluri școlare, urmându-se câteva direcții generale, necesare viitorilor cetățeni:
- formarea de persoane încrezătoare în forțele proprii, cu o gândire independentă, ușor adaptabile, cu integritate morală;
- cultivarea dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții și deschiderea spre noi provocări ale unei societăți aflate în continuă schimbare;
- dezvoltarea comunicării eficiente, lucrul în echipă, creativitatea și asumarea unor riscuri rezonabile;
- valorificarea spiritului civic și responsabil prin asumarea conștientă a valorilor umane generale, apreciind identitatea culturală și contribuind la dezvoltarea și prosperitatea comunității.
Școala reprezintă instituția care contribuie decisiv la educația tinerei generații, prin transmiterea de valori culturale, morale, civice și sociale.
În formarea sa, elevul nu este doar un simplu beneficiar de transmitere de informație și dezvoltare cognitivă, ci accentul cade pe structurarea completă a personalității sale. Un rol important în acest proces îl are orice profesor, indiferent de disciplina predată, căci, înainte de toate, cadrul didactic este o persoană care motivează perfecționarea și evoluția copiilor/ tinerilor. O competență-cheie nu se dezvoltă izolat și nu este apanajul unei anumite discipline. Fiecare disciplină are responsabilitatea și mijloacele specifice de a contribui la dezvoltarea competențelor din profilul de formare.
Prin disciplina Limba și literatura română, la nivelul ciclului gimnazial, profesorul contribuie la dezvoltarea competențelor cheie aferente, apreciind nevoia de schimbare pe măsură ce elevul evoluează, vizând construirea profilului absolventului de gimnaziu și având ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de deținere a celor opt competențe-cheie. Competențele generale vin în susținerea actului didactic centrat pe elev, cadrul didactic fiind un facilitator al interacțiunilor verbale în diverse situații de comunicare, în formularea răspunsurilor personale, în redactarea textelor creative, în exprimarea identității lingvistice și culturale, în definirea sensibilității și identității proprii.
Așteptările părinților, în sensul formării profilului viitorului absolvent de clasa a VIII-a, reprezintă o componentă adiacentă a politicilor educaționale, manifestându-se prin relația familie-școală. În această direcție, caracteristicile de dezvoltare ale elevilor, prin dobândirea competențelor cheie, sunt expuse partenerului educațional prin evidențierea contribuției disciplinei Limba și literatura română la dobândirea acestora. Parteneriatul eficient cu părinții reprezintă o cheie a dezvoltării abilităților și competențelor vizate la viitorii absolvenți de ciclu gimnazial. Astfel, în situații speciale este foarte importantă cunoașterea unor aspecte de ordin personal, pentru tratarea individualizată și diferențiată în procesul de predare-învățare-evaluare în cadrul disciplinei ce vizează limba maternă – limba română, în măsura în care să fie asigurate dobândirea și dezvoltarea eficientă a competențelor vizate – dezvoltarea socio-emoțională prin acceptarea unor responsabilități în cadrul unui grup (spre exemplu, însușirea unui personaj literar într-un joc de rol).
Un prim aspect de menționat este acela că disciplina aceasta este una complexă, care integrează trei componente: lingvistică, interrelațională și cea estetic-culturală. Dezvoltarea competenței de comunicare se fundamentează pe componenta lingvistică, în ciclul gimnazial accentul fiind pus pe învățarea corectă și dirijată a normelor limbii române literare. Corectitudinea exprimării în limba maternă definește mediul familial și afectiv al individului, susținând conștiința identitară. Componenta interrelațională facilitează integrarea socială a beneficiarului, fiind vizată corelarea comportamentului comunicativ cu elementele specifice comunicării orale, prin adecvarea la context. Astfel, se asigură o conștientizare din partea elevului a punerii în comun a informațiilor ca bază pentru orice act de comunicare. Componenta estetică și culturală aparține literaturii și urmărește, cu precădere, dezvoltarea personalității umane în toată complexitatea ei, vizând dimensiunea laturii afective a elevului.
Pentru înțelegerea și aplicarea corectă a noilor programe pentru învățământul gimnazial, se are în vedere eliminarea unor elemente care ar putea dezvolta sau accentua situații-limită în adaptarea elevilor la un alt nivel de învățământ. În acest scop, profesorul de Limba și literatura română poate propune participarea elevilor la diverse activități creativ/reflexive prin interacțiunea la nivel de clasă, frontal sau individual, prin adaptarea jocurilor didactice la cerințele și nevoile elevilor, urmărind comunicarea în limba română. Organizarea gândirii logice folosește ca instrument de bază limba, întrucât aceasta asigură școlarului drumul spre cunoaștere în cadrul tuturor disciplinelor de studiu. Astfel, elevii învață să recepteze și să producă, oral sau în scris, diverse texte literare, nonliterare sau multimodale, să exprime opinii, idei, sentimente identificate în mesajele ascultate sau citite, prin adaptare la situația de comunicare, nu în ultimul rând, să vorbească și să scrie corect în limba maternă.
Dezvoltarea vocabularului în limba română, ca limbă maternă, se asociază stimulării dezvoltării bagajului lexical într-o limbă străină. În cadrul orelor de limba română se fac dese conexiuni cu literatura universală, convergent dezvoltându-se competența comunicării în limbi străine, implicit aprecierea diversității culturale. Prin intermediul textelor suport, autori sau personaje cu nume scrise într-o limbă străină solicită elevilor exerciții de pronunție corectă a acestora. De altfel, studiul literaturii române în relație cu literatura străină se pliază pe caracteristicile vârstei și pe interesele de lectură ale elevilor din ciclul gimnazial. Scopul înțelegerii valorilor universale și raportarea la acestea pentru formarea unei personalități autonome are ca sursă primară stimularea creativității și a plăcerii lecturii, fundamentând libertatea de receptare și de exprimare.
Competențele matematice și competențele de bază în științe și tehnologii își găsesc un cadru de dezvoltare prin exercițiile de analiză a diverselor părți de vorbire, elevii dobândind deprinderi noi în ceea ce privește stabilirea proprietăților unui termen. De asemenea, prin schemele folosite pentru structurarea propoziției și a frazei sau harta personajelor, adolescenții dezvoltă capacitatea de sinteză, de analiză și de evidențiere a tipurilor de relații dintre anumiți termeni.
Pentru că tehnologia a căpătat valențe, cu precădere în ultima perioadă, interdisciplinare, elevii au acces încă de la vârste fragede la resursele digitale, iar acest aspect se poate fructifica printr-o stimulare a creativității elevilor urmărindu-se dezvoltarea competenței digitale. Astfel, orele de limba română propun activități de cercetare și de informare prin căutarea, colectarea și procesarea de informații din mediul digital, transpuse în lucrări și proiecte interdisciplinare realizate în Word, Jamboard sau PowerPoint. Mediul virtual oferă acces la anumite subiecte de interes școlar, date despre autori, opere literare, semnificația unor personaje legendare, a unor mituri etc., iar învățarea dirijată formează atitudine critică și reflexivă, precum și responsabilitatea folosirii materialelor cu drept de autor. Pe de altă parte, se folosesc manualele digitale, se pot rezolva evaluări interactive, colaborarea având loc printr-un grup al clasei.
Pentru dezvoltarea competențelor civice și sociale, elevii au nevoie de experimentarea implicării civice prin realizarea de proiecte, prin participarea la diverse activități școlare și extrașcolare, acțiuni comunitare în diferite contexte, prin intermediul cărora vor amplifica în mod creator situații de dialog proactiv prin interacțiuni verbale – în acest sens pot fi propuse excursiile tematice. De asemenea, receptarea valorilor general umane și a normelor de conduită din diferitele texte ascultate sau citite este relevantă pentru dezvoltarea personală, care vizează o atitudine pozitivă, și manifestarea unui comportament responsabil de valorizare a diversității culturale, lingvistice, religioase, etnice etc. Prin contactul cu literatura universală, elevul își trasează contextul socio-istoric în care au fost scrise anumite opere literare sau în care s-au născut și au activat anumiți scriitori, fiecare unitate de învățare alimentând dezvoltarea acestei competențe și prin diversitatea elementelor de interculturalitate propuse.
Odată cu trecerea la un alt ciclu școlar, în speță gimnaziu, volumul informațional necesită abilitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii sau de a afla metode inedite. Studiul limbii române dezvoltă spiritul de inițiativă și antreprenoriat prin cultivarea creativității elevilor și a libertății de exprimare prin anumite teme de reflecție care au rolul de a-i ajuta să se descopere. Deoarece luarea unor hotărâri poate fi influențată de stări emotive, se recomandă implicarea adolescenților în proiecte educaționale care să vină în întâmpinarea nevoilor acestora de a se forma în asumarea responsabilităților de grup, încurajându-le gândirea critic-reflexivă și autocunoașterea.
Utilizarea metodelor moderne de predare vine în ajutorul fiecărui participant la actul educațional, întrucât se dorește o interrelaționare competitivă, atât în contexte formale, cât și în cele nonformale. Prin recomandarea unor activități individuale sau de grup – proiecte pe teme literare, portofoliul de autor, lucrări de sinteză- această disciplină optează pentru sensibilizare și exprimare culturală. Interpretarea operelor literare, punerea în scenă a unor texte, activitățile din cadrul muzeelor sau al galeriilor de artă, precum și întâlnirile cu scriitorii sau organizarea unor manifestări culturale cultivă și valorifică elementele definitorii pentru contextul cultural național și patrimonial universal.
A învăța să înveți este competența vizată la fiecare oră de limba și literatura română, căci, încă din clasele primare, se învață cititul și scrisul, deprinderi care fundamentează orice formă ulterioară de învățare. Elevii sunt dirijați să își stabilească obiective de urmat și planuri de realizare a sarcinilor de lucru, să își gestioneze timpul alocat studiului, să își monitorizeze progresul prin activități de autocunoaștere. De asemenea, jocurile de rol, munca în echipă, activitățile de interevaluare se constituie în componente ale descoperirii/dezvoltării propriilor abilități, talente și interese.
În egală măsură, cadrul didactic asigură o evaluare coerentă și obiectivă cu scopul de a orienta și de a optimiza procesul de învățare al elevului, în condițiile în care, la finalul clasei a VIII-a, acesta trece un prag educațional și emoțional prin participarea la Evaluarea Națională. În această direcție, se asigură activități de parcurgere a subiectelor posibile, fiind discutate, dezbătute și analizate principalele situații de dificultate identificate de viitorii absolvenți – se lucrează în funcție de nevoile fiecărui elev, corelând elementele de limbă cu cele de literatură, atât în clasă, cât și individual (acasă). Activitatea didactică este ghidată de parcurgerea integrală a programei școlare în vigoare, cu scopul atingerii standardelor naționale, reflectate în nivelul competențelor dobândite de către elevi și în rezultatele obținute la examenele naționale.
În contextul definirii profilului modern al absolventului de gimnaziu din perspectiva studiului disciplinei Limba și literatura română, demersul didactic va fi centrat pe actul de lectură/comunicare ce vine în întâmpinarea orizontului de așteptare al elevului, iar acest puzzle educațional va materializa profilul absolventului prin crearea unui cadru motivațional, a unui mediu prietenos de învățare (real sau virtual) și a unor programe interconectate, care să asigure continuitatea formării competențelor.
Bibliografie
Common European Framework of Reference of Languages: Learning, Teaching, Assessement. Companion volume with new descriptors. Council of Europe. Strasbourg, 2018.
Recomandările Consiliului Europei privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Bruxelles, 2018.
Programa de Limba și literatura română, clasele V-VIII, Anexa 2 la OMEN 3393/2017.
Suport de curs Curriculum Relevant-Educație Deschisă pentru toți – Un nou curriculum național-conceptualizări necesare, 2020.