EDICT

Abstract: Profesorul este liantul dintre elev și învățare, el facilitează accesul la cunoaștere și structurează informația în funcție de particularitățile fiecărui elev.
Title: The teacher, facilitator of learning mathematics
Abstract: The teacher is the link between the student and learning, he facilitates access to knowledge and structures the information according to the particularities of each student.

Procesul de învățare suferă schimbări tot mai acute, mai ales în contextul educației digitalizate impuse odată cu debutul pandemiei de coronavirus. Realitatea vieții de zi cu zi se izbește cu putere de tot ceea ce implică sistemul educațional, elevi și dascăli deopotrivă. Prin educație creăm oameni noi, valori noi, stâlpi ai unei societăți viitoare, ce vor duce mai departe identitatea națională alături de idealurile noastre.

Învățământul actual permite aplicarea a numeroase strategii didactice în procesul instructiv-educativ. De asemenea, tehnica, atât de avansată, le permite elevilor să descopere singuri o multitudine de informații. Astfel, profesorul are rolul de a dirija învățarea și de a-l îndruma pe elev în calea sa spre cunoaștere. Profesorul este cel care-l ghidează pe elev și îi deschide noi uși în universul cunoașterii. Interesul este acela de a se crea o bază solidă de cunoștințe, un individ echilibrat, capabil să ia decizii singur, să analizeze singur o situație și să găsească cea mai bună soluție.

Calitatea procesului de învățământ este asigurată dacă sunt vizați mai mulți factori, cum ar fi:

• mediul familial, social și economic din care provine elevul;
• educația și ocupația părinților;
• baza tehnico-materială a școlii;
• implicarea cadrelor didactice;
• condițiile de învățare.

Dacă asupra unor factori cum sunt mediul familial sau educația și ocupația părinților nu se poate interveni și sunt aproape imposibil de schimbat, condițiile de învățare din școală și implicarea cadrelor didactice ar trebui să suplinească, pe cât posibil, eventualele lipsuri.

Un cadru didactic trebuie să stabilească un mod de organizare și gestionare a clasei de elevi. Parteneriatul care se leagă între profesor și elev este crucial în devenirea elevului. Un elev nu preia doar cunoștințele științifice de la un cadru didactic, ci și modul de organizare, felul în care gândește și își așterne ideile, atitudinea față de ceilalți și față de învățarea în sine. De aceea, este esențial să rezonăm cu elevii, să găsim calea prin care să-i atragem, să aplicăm metodele cele mai eficiente și să utilizăm toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a transmite cât mai mult și cât mai bine.

Date fiind condițiile impuse de această pandemie, cadrele didactice au fost nevoite să se mobilizeze și să se adapteze noilor metode de transmitere a informației și, în același timp, să găsească metode atractive de predare, astfel încât să le poată însuși noțiunile matematice și să le dezvolte competențele vizate de curriculum aflat în vigoare tuturor elevilor. Dacă profesorul reușește să atingă aceste exigențe demonstrează ca „predarea reprezintă un act de comunicare pedagogică eficientă” [3, p. 284].

Dascălul are menirea să își dezvolte un stil propriu care „se concretizează prin alegerile potrivite cu situațiile de instruire, în alegerea metodelor și formelor de lucru pedagogic” [3, p. 287]. Chiar dacă discutăm despre o disciplină ce impune rigoare și exactitate, profesorul trebuie să aibă în vedere că fiecare elev este unic și are nevoie de stimularea creativității, studiile de specialitate arată că acest aspect se poate realiza și în cadrul lecțiilor de matematică prin „eficientizarea acțiunii de învățare a elevilor în condiții de experiență didactică mimată, creată de profesor”, [1, p.6] aceste aspecte demonstrând faptul că „creativitatea este o abilitate fără de care succesul unui școlar nu poate fi atins” [2, p. 16].

Pentru a demonstra acest deziderat, am ales să facilitez tainelor matematicii dezvoltând, așa cum arată Nicolae Silistraru, „interesul cunoașterii” [42 p. 37] prin mobilizarea atenției elevilor și intensificarea valențelor educative ce contribuie la activizarea gândirii. Acest aspect nu a putut fi atins fără selectarea metodelor activ-participative care să-și demonstreze utilitatea în timp. Două dintre cele care au răspuns exigențelor matematicii sunt metoda „Știu!-Vreau să știu!-Am învățat!” și metoda ciorchinelui.

Una dintre metodele moderne de predare, pe care o consider foarte eficientă, este metoda „Știu!-Vreau să știu!-Am învățat!”, care pune în evidență legătura dintre cunoștințele anterioare și ceea ce urmează să învețe elevii. În prima coloană, „Știu!”, copiii completează cu ceea ce cunosc deja despre subiect. În a doua coloană, „Vreau să știu!”, elevii îndrumați de profesor descoperă ceea ce urmează să învețe, iar cea de-a treia coloană, „Am învățat!”, va fi completată în ultima parte a lecției, consolidând materia predată.

Spre exemplu, la clasa a VI-a, la lecția „Proprietățile triunghiului dreptunghic”, tabelul asociat metodei „Știu!-Vreau să știu!-Am învățat!” va arăta astfel:

Am observat, utilizând această metodă, că elevii rețin mai ușor, își structurează informațiile mai bine, sunt mai atenți și mai activi la oră.

Pentru actualizarea sau consolidarea cunoștințelor, foarte eficientă este metoda ciorchinelui. Plecând astfel, de la o idee-nucleu sau chiar de la titlul lecției, elevii construiesc ciorchinele, scriind toate ideile legate de subiect. De exemplu, la finalul lecției „Ecuații de forma ax^2+bx+c=0, unde a,b,c ∈R,a≠0”, am distribuit fișa următoare, pentru a consolida cunoștințele. Dacă elevii consideră că mai au ceva de adăugat, pot crea și alte legături, completând ciorchinele.

Bibliografie

1. Cristea, Sorin, Metodologia instruirii în cadrul procesului de învățământ, (vol.10) Editura Didactică Publishing House, București, 2018
2. Dănăilă-Moisă, Mihaela, Creativitatea de la teorie la practică, Editura DOCUCENTER, Bacău, 2020 Gheorghe, Dumitriu, Constanța
3. Dumitriu, Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003
4. Silistraru, Nicolae, Vademecum în pedagogie (Pedagogie în tabele și scheme), Material didactic, Chișinău, 2011

* * *

Ghebu (Calara), Roxana-Alina – profesor, grad didactic definitiv