Problema abandonului școlar: Provocări, repercusiuni și soluții prin consiliere

Abandonul școlar este un fenomen alarmant care are un impact negativ atât asupra societății în ansamblu, cât și asupra indivizilor și comunității în ansamblu. Elevii care renunță la școală se confruntă frecvent cu o pierdere a încrederii în sine, o teamă de a nu reuși și o imagine de sine negativă. Abandonul școlar stigmatizează și marginalizează oamenii și provoacă mai multe comportamente deviante și infracționale.

Rolul consilierilor în reforma învățământului din România

Procesul de reformă a învățământului în România este complex și cu mai multe fațete. Obiectivul său este de a aduce schimbări esențiale la nivelul structurilor instituționale, scopurilor, conținutului și metodologiilor de predare-învățare-evaluare. În acest context, îmbunătățirea performanței școlare și reducerea abandonului școlar sunt obiective importante.

Perfecțiunea competențelor psihopedagogice și profesionale ale educatorilor este un element esențial al acestei reforme. Este esențial ca aceștia să posede atât cunoștințe academice, cât și abilități de consiliere pentru a putea ajuta elevii atunci când lucrurile merg prost.

Cauze și repercusiuni ale abandonului școlar

Dificultățile școlare, efectele negative ale familiei și anturajului, problemele financiare și lipsa sprijinului comunității sunt câteva dintre factorii care contribuie la abandonul școlar. Elevii care se confruntă cu aceste probleme adesea decid să părăsească școala, ceea ce duce la o serie de probleme grave, cum ar fi incapacitatea de a se adapta la societate, implicarea în activități infracționale și deteriorarea relațiilor familiale.

1. Elemente individuale: Aceștia includ dificultăți de învățare, lipsă de motivație, probleme emoționale și probleme comportamentale. Elevii cu probleme de învățare sau cu nevoi educaționale speciale au o probabilitate mai mare de a abandona școala.

2. Factorii genetici: Creșterea probabilității ca un copil să abandoneze școala este cauzată de circumstanțe familiale nesigure, lipsa sprijinului parental și problemele economice și sociale ale familiei. Problema apare frecvent în cazul părinților care nu sunt capabili să susțină sau să promoveze educația copiilor lor.

3. Factorii studenți: Nu există sprijin suficient pentru elevi, relații tensionate cu profesorii, metode de predare ineficiente și abordări individualizate. Elevii abandonează școala din cauza sistemelor de învățământ care nu satisfac cerințele elevilor.

4. Factorii din comunitatea locală: Deciziile de a părăsi școala pot fi influențate de o varietate de factori, inclusiv un mediu social nefavorabil, o infrastructură educațională inadecvată, un anturaj negativ și un acces limitat la resurse educaționale.

Consilierea ca mijloc de a opri studenții să abandoneze școala

Consilierea școlară este un proces intensiv de asistență psihopedagogică pe care părinții, profesorii și elevii îl primesc. Consilierii trebuie să fie proactivi pentru a preveni crizele personale și educaționale. Consilierii școlari lucrează îndeaproape cu elevii pentru a-i ajuta să depășească provocările atât academice, cât și personale, să-și crească încrederea în sine și să-și stabilească obiective realiste.

Standarde pentru consilierea educațională

1. Valoarea și unicitatea fiecărei persoane: Fiecare elev este considerat special și apreciat, iar consilierea se bazează pe respectarea acestui fapt.

2. Responsabilitatea de luare a deciziilor: Elevii sunt încurajați să fie responsabili pentru luarea deciziilor lor.

3. Autonomie și împuternicire: Consilierea își propune să împuternicească elevii, să-i ajute să devină mai independenți și să-și îmbunătățească autocunoașterea.

4. Recunoașterea și respectul: Elevii sunt recunoscuți și tratați cu respect.

5. Relație permisivă: O relație permisivă, bazată pe încredere și deschisă este locul în care consilierea se desfășoară.

6. Gândirea colaborativă: Consilierea se bazează pe colaborarea elev-consilier.

7. Rolul specialistului: Consilierii educaționali nu sunt înlocuitori ai psihologilor profesioniști; cu toate acestea, consilierii colaborează cu aceștia pentru a găsi soluții eficiente pentru problemele elevilor.

Intervenții și programele de prevenire

Programele de prevenire a abandonului școlar trebuie promovate și susținute. Prin oferirea de informații, sprijin social și consiliere pentru familiile aflate în dificultate, aceste programe încearcă să reducă numărul de copii care nu urmează școala sau sunt susceptibili de abandon.

Copiii aflați în plasament, copiii separați de părinți și tinerii care au nevoie de protecție specială sunt printre beneficiarii serviciilor de consiliere. Pentru a preveni deteriorarea conduitei școlare, conflictele și comportamentele deviante, este esențială consilierea socială pentru acești copii.

Scopurile consilierii sociale

1. Creșterea conștientizării și sensibilizării: creșterea conștientizării atât a copiilor, cât și a profesioniștilor și a comunității cu privire la importanța educației și la riscurile abandonului școlar.

2. Creșterea și extinderea serviciilor: Reabilitarea și reintegrarea socială a copiilor predispuși la abandon școlar necesită îmbunătățire și diversitate a intervențiilor și a rețelelor de servicii specializate.

3. Colaborarea între instituții: încurajarea colaborării între școală, familie și comunitate pentru a crea un mediu care este atât sprijinitor, cât și integrativ pentru elevi.

Colaborarea școlii, familiei și comunității

Pentru a asigura dezvoltarea optimă a copiilor, consilierii școlari, profesorii și părinții trebuie să lucreze împreună. Această colaborare implică întâlniri frecvente, informații despre activitățile școlare și sesiuni de instruire a părinților. Părinții trebuie să fie implicați activ în viața școlară a copiilor lor, să comunice eficient și să folosească disciplina pozitivă atunci când își disciplinează copiii.

  1. Întâlniri de rutină: consilieri, profesori și părinți se întâlnesc frecvent pentru a discuta progresul și problemele elevilor.
  2. Sesiuni de comunicare: Prin sesiuni de informare și ateliere, părinții ar trebui să fie informați despre importanța educației, precum și despre pericolele asociate cu abandonul școlar.
  3. Programe care oferă educație pentru părinți: dezvoltarea de programe de educație parentală care să abordeze problemele legate de relația părinte-copil, comunicarea bună și disciplina pozitivă.
  4. Cooperarea cu comunitatea: Pentru a oferi un suport comunitar elevilor și familiilor acestora, colaborează cu instituțiile locale, organizațiile non-guvernamentale și bisericile.

Concluzie

Consilierea școlară ajută la construirea unui sistem educațional eficient și împiedică abandonul școlar. O abordare integrată care implică cooperarea dintre școală, familie și comunitate poate ajuta la reducerea abandonului școlar și la sprijinirea dezvoltării personale și academice a copiilor. Consilierea creează generații mai bine pregătite și integrate, pe lângă furnizarea de suport în timpul unei crize.

Bibliografie

1. Ministerul Educației Naționale – Documente și rapoarte oficiale privind reforma învățământului și prevenirea abandonului școlar.

2. Institutul de Științe ale Educației – Studii și cercetări despre consilierea școlară și efectele sale.

3. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) – Rapoarte și studii privind educația și prevenirea abandonului școlar la nivel global.

4. Asociația Română de Psihologie Educațională – Publicații și articole despre consilierea psihopedagogică în școlile din România.

 

prof. Paula Raluca Gliga

Grădinița cu Program Prelungit Codrișor, Târgu Mureș (Mureş) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/paula.gliga

Articole asemănătoare