Predarea simultană

Noi, cei care predăm la două sau mai multe clase, am acumulat până în prezent experienţă pentru a parcurge integral conţinutul fiecărui obiect de învăţământ şi pentru a obţine rezultate la fel ca şi cadrele didactice care predau la o singură clasă.

Am căutat încă de la începutul carierei mele ca planificarea activităţilor desfăşurate oră de oră să fie pregătită temeinic pentru a stabili corelaţia organică între munca mea directă cu elevii şi activitatea lor independentă.

Având un număr de 12 copii în patru clase am reuşit să observ cât de mare este capacitatea unora de muncă: unii sunt mai vioi,comunicativi,în timp ce alţii sunt timizi,puţin sociabili. În scopul prevenirii rămânerii în urmă la învăţătură sau a insuccesului şcolar a fost necesar să cunosc nivelul pregătirii fiecărui elev,lacunele pe care le are şi să urmăresc sistematic lichidarea lor. În procesul dezvoltării multilaterale a personalităţii lor, trebuie parcurs acelaşi drum pentru realizarea sarcinilor fiecărei laturi a educaţiei.

La elaborarea orarului,în condiţiile predării simultane, gruparea şi alternarea obiectelor de învăţământ trebuie să asigure unitatea între activitatea directă a învăţătorului şi munca independentă a elevilor,trecerea de la o activitate la alta şi de la o clasă la altă clasă.

Pe raza comunei noastre s-a lucrat întotdeauna în condiţii de predare simultană, datorită faptului că este o comună cu case răsfirate, ceea ce determină un număr mai mic de copii, comparativ cu alte aşezări. În perioada comunistă se lucra doar cu simultan de două clase. Ulterior, datorită scăderii natalităţii s-a trecut la predarea simultană la patru clase,iar după introducerea clasei pregătitoare, la simultan de cinci clase.

Iniţial activitatea zilnică era împărţită pe parcursul a şase ore-de la ora 8:00 se lucra cu clasele I şi a III-a,urmând ca de la ora 10:00 să vină la şcoală şi clasele a II-a şi a IV-a. Astfel până la ora 12:00 se lucra cu toate cele patru clase,apoi rămâneau doar ultimele două clase venite. Acest mod de organizare alternativă oferă condiţii de lucru mult mai bune decât predarea efectivă la patru clase, fapt ce influenţează pozitiv nivelul de dezvoltare al elevilor.

În prezent nu se mai lucrează astfel, datorită faptului că numărul elevilor este din ce în ce mai redus ceea ce a dus la desfiinţarea unor şcoli,astfel că elevii respectivi depind efectiv de microbuzul şcolar. De aceea învăţătorii lucrează cu simultan de patru sau cinci clase. Acest lucru înseamnă o frământare extraordinară din partea cadrului didactic, pentru că într-un timp scurt trebuie realizate conţinuturile aferente a patru sau cinci programe şcolare, trebuie verificată munca independentă a elevilor, dar în acelaşi timp celelalte clase trebuie să aibă activitate, pentru a evita plictisirea acestora şi implicit scăderea interesului pentru învăţătură.

Ca şi în şcolile obişnuite, nici în unităţile de învăţământ cu clase simultane activitatea instructiv-educativă nu poate fi redusă numai la forma sa principală – lecţie – ci se extinde şi se completează şi prin alte forme, cu mari valori educative, cum ar fi:

  • plantarea şi îngrijirea de plante şi pomi în curtea şcolii;
  • sărbătorirea la şcoală a zilei de naştere a fiecărui elev;
  • serbări şcolare cu teme religioase sau istorice;
  • drumeţii şi excursii.

Munca pe care o desfăşurăm la simultan necesită o permanentă frământare şi mai ales creativitate din partea cadrului didactic, pentru a putea realiza o repartizare cât mai corectă a claselor, întocmirea corespunzătoare a orarului, planificarea atentă a materiei, dar cel mai important realizarea planurilor săptămânale de activitate,pentru a repartiza timpul între cele două forme de activitate specifice acestui tip de predare,care se repetă la infinit: munca directă a învăţătorului urmată de activitatea independentă a elevului. De asemenea învăţătorul trebuie să acorde o importanţă deosebită alegerii unor teme cât mai variate şi mai atractive, pentru a menţine interesul elevilor şi a-i determina să depună efort propriu.

Bibliografie:
C.Popescu, C.Mincă, Gh.Oncioiu (1968). Predarea simultană la două sau mai multe clase. București: Ed.Didactică şi Pdagogică.

Accesări: 30

Articole asemănătoare