Învăţământul simultan – o provocare. Exemplu de abordare

Datorită condiţiilor sociale, educaţionale, financiare, în unele locuri asistăm la un fenomen de diminuare a numărului de elevi şi de organizare a claselor cu predare simultană. Aceste clase îşi desfăşoară activitatea după acelaşi plan de învăţământ, respectând acelaşi curriculum naţional urmărit de clasele cu efective normale, fără a reflecta resursa temporală aflat la dispoziţia cadrului didactic şi a elevilor pentru  realizarea la un nivel optim al competenţelor stabilite în programa şcolară. Sistemul de învăţământ românesc de cele mai multe ori întâlnim următorul mod de cuplare a claselor I-III şi II-IV însă după părerea mea cel mai eficient ar fi cuplarea claselor cu elevi apropiaţi ca vârstă I-II şi III-IV, astfel procesul de predare învăţare ar fi unul unitar, învelişul informaţiei ar fi acelaşi însă esenţialul ar fi diferit în funcţie de clasă şi de particularităţile acesteia.

Acordând o atenţie deosebită modului de organizare a procesului de predare, analizând cele două condiţii de predare-învăţare, cel  la clase cu efective normale şi la clase simultane, se poate aprecia că, sub diferite aspecte, activitatea simultană prezintă unele avantaje referitoare la activitatea cu un număr mai mic de elevi şi la posibilităţile de formare a deprinderilor de muncă independentă şi autocontrol. Întregul proces de predare –învăţare – evaluare care se desfăşoară la clase simultane solicită un volum mare de lucru pentru învăţător, o pregătire temeinică pentru fiecare activitate planificată. Pentru  o bună desfăşurare a activităţii didactice colegilor  am optat pentru prezentarea unor bune practici aplicate în predare.  Clasa cuprinde elevi de clasa I cât şi elevi de clasa a III-a.

Activitatea s-a desfăşurat  pe parcursul unei  ore, predarea realizându-se  integrat având  concordanţă cu competenţele specifice din programa şcolară corespunzătoare particularităţilor, în funcţie de vârsta şcolarilor. Ambele activităţi ce s-au desfăşurat în paralel au vizat ore de consolidare. La clasa I  s-au integrat trei discipline : mutică şi mişcare , comunicare în limba română şi matematică şi explorarea mediului. Cea din urmă fiind disciplina de bază , urmărind tema „Surse de energie/ Corpuri geometrice”. În paralel, clasa a III-a îşi va consolida noţiunile despre verb, disciplina de bază fiind limba şi literatura română integrându-se cu informaţii studiate la ştiinţe ale naturii cât şi apelând la conţinuturile parcurse în orele de muzică şi mişcare.

Desfăşurarea activităţii se va realiza foarte  punctual, urmărind demersul deja stabit de către cadru didactic, pentru a se înlătura orice eventuală abatere de la activităţile corespunzatoare fiecărui nivel de clasă. După ce se va asigura un climat necesar desfăşurarii în bune condiţii a procesului de predare se va urmări desfăşurarea activităţilor de predare de către învăţător alternând cu munca independentă a elevilor. Voi enumera activităţile desfăşurate în paralel  pentru bună observare a modului de predare.

Prima activitate este reprezentată la clasa I printr-un mod de lucru indirect iar la clasa a III-a printr-o activitate directă. Elevii clasei I vor avea de sortat jetoanele aflate pe fiecare bancă ce reprezintă doar sursele de energie: soare, apă, cărbuni etc.  În timp ce elevii clasei I rezolvă individual sarcina de lucru dată,  cadrul didactic va lucra cu elevii clasei    a III-a. Elevii vor primi o anexă cu un rebus şi itemi de tip lacunar spre rezolvare. Completând rebusul  vor obţine noţiunea pe care o vor consolida.

A doua activitatea va începe cu evaluarea frontală a jetoanelor sortate. Apoi se va realiza captarea atenţei, anuţarea temei şi a obiectivelor urmărite într-o manieră accesibilă. După această fază, se va verifca tema calitativ şi cantitativ, se va dirija un joc matematic cu calcul mintal şi se vor  reactualiza cunoştinţele despre sursele de energie.  Cu ajutorul elevilor, se vor identifica diferite tipuri de surse de energie. Se direază conversaţia astfel încât elevii vor identifica ca sursă de energie soarele. Se cere elevilor să precizeze cu ce corp geometric se aseamănă soarele.  Întreaga activitate se desfăşoară pe parcursul a 15 minute.

A treia activitate va dura tot 15 minute, în care elevii clasei I vor avea de realizat corespondenţa între diferite obiecte din mediul înconjurător şi corpul geometric  asemănator cât şi de colorat aceste imagini. În paralel, cadru didactic va verifica completarea exerciţiilor lacunare cât şi a rebusului dat. Se va anunţa tema şi obiectivele într-o manieră accesibilă. Se va verifica tema cantitativ şi calitativ. Folosind metoda ciorchinelui se vor reactualiza cunoştinţele despre partea de vorbire studiată. În continuare se vor lucra exerciţii de identificare a verbelor  într-un text, de asociere  a unor verbe corepunzătoare cu proverbele sau diferite expresii, cât şi exerciţii de analiza unor verbe întâlnite într-un cântec fredonat.

Următoarea activitate din lecţie va dura 10 minute. Elevii clasei a III- a  vor avea de lucru exercţii asemănătoare cu cele lucrare anterior. Elevii clasei I verifică munca independentă, fiind dirijaţi de învăţător vor formula concluzii despre preţuirea  energiei. După aceea, vor participa la un joc didactic numit „sfaturi pentru colegi” (stinge lumina, nu risipi apa etc.) Se cere elevilor să deseneze un afiş care să conţină sfaturi ce ar proteja risipirea resurselor de energie. Se va reproduce un cântec cu mişcările corespunzătoare despre o  sursă de energie cunoscută. Cât vor desena afişele, elevii clasei a III-a şi cadrul didactic vor verifica  munca independentă. Învăţătorul va nota elevii care au fost activi şi se vor enumera câteva sugestii pentru rezolvarea temei.

La sfârşitul activităţii, se fac aprecieri invitând elevii clasei a III-a la jurizarea expoziţiei de afişe realizate de către clasa întâi.

 

prof. Florentina-Ștefania Mocliuc

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/florentina.mocliuc

Articole asemănătoare