În ciuda faptului că actualul Curriculum Național, respectiv Planul-cadru de învățământ se axează pe dezvoltarea acestei laturi esențiale pentru progresul copiilor, uneori, orele de AVAP și Muzică și mișcare de la ciclul primar abundă de activități desfășurate după șabloane/ clișee învechite și nu contribuie la dezvoltarea creativității copiilor de vârstă școlară. Învățătorii și profesorii de învățământ primar se orientează în aceste cazuri după metodici vechi care nu se axează pe dezvoltarea imaginației elevilor.
În prezentul articol îmi propun să prezint pe scurt exemple de practici stereotipe care vizează predarea-învățarea-evaluarea la orele de AVAP și Muzică și mișcare, cum anume s-a ajuns la aceste practici și, de asemenea, cum pot fi ele schimbate sau depășite.
Dezvoltarea imaginației și a creativității este esențială în creșterea și dezvoltarea copiilor. Școala, părinții, educatorii trebuie să stimuleze exprimarea potențialului creativ al copilului, să încurajeze orice încercare a lui de a crea, de a-și imagina, de a lua singur decizii. Orice copil pornește de la un anume nivel al creativității. Acesta poate fi stimulat în așa fel încât creativitatea să se dezvolte în orice etapă.
Filozoful francez Gaston Berger spunea: ”Există adesea în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la maturitate nu le pot găsi decât cu mare greutate.”
Cu alte cuvinte, gândirea futuristă a filozofului ne sugerează faptul că imaginația, fantezia, inventivitatea alimentate corespunzător pot forma tineri creatori cu gândire independentă.
Exemple de practici stereotipe și clișee didactice la disciplina AVAP
Unul dintre clișeele des întâlnite la orele de AVAP este acela în care învățătorul utilizează, în prezentarea temei plastice propriul model pentru realizarea acesteia. Astfel, elevii nu mai au posibilitatea de a-și manifesta liber imaginația, creativitatea și în cele mai multe cazuri, copilul consideră că învățătorul reprezintă un model. Astfel, nu va da frâu liber ingeniozității și va încerca să imite îndeaproape cadrul didactic. Pentru depășirea acestui clișeu, se pot prezenta mai multe modele din natură, modele variate sau ale autorilor consacrați, o poveste sau chiar un cântec, pot fi date doar câteva sugestii, încurajându-i pe copii să își lase imaginația să zboare și să creeze liber.
Evaluarea produselor realizate la finalul activității reprezintă un alt clișeu în orele de AVAP. Se pune accent pe evaluarea produsului și nu pe cea a procesului prin care elevul a ajuns să finalizeze sau nu produsul. În procesul evaluării trebuie acordată atenție deosebită fiecărei lucrări în parte, discutată în amănunt și trebuie doar sugerate idei de îmbunătățire, fără a insista pe latura nemulțumitoare ( din punctul de vedere al cadrului didactic).
Un alt clișeu, după părerea mea, este acela că nu se discută despre utilitatea lucrărilor realizate sau nu se pune accent prea mult pe acest subiect. Pentru depășirea acestui lucru, ar trebui să se realizeze expoziții cu TOATE lucrările copiilor, iar ei trebuie să fie puși să-și evalueze sau autoevalueze lucrările. În acest sens, propun un exercițiu-joc: ,,De ce ai cumpăra acest lucru?’’ –Copiii sunt solicitați să găsească utilitatea lucrării și argumentarea alegerii făcute pe baza criteriilor de evaluare știute încă de la începutul activității.
Exemple de practici stereotipe la disciplina Muzică și mișcare
La ora de Muzică și mișcare, practicile stereotipe au o mai mare pondere decât la orele de AVAP. De multe ori, cadrul didactic este perceput ca un model de urmat și nu întotdeauna reușește să transmită foarte corect mesajul.
Voi exemplifica mai jos clișee des întâlnite în cadrul acestor activități:
- Interpretarea cântecelor în bancă, în poziție dreaptă, cu mâinile la spate, fără acompaniament muzical, insistându-se mai mult pe o anume poziție a corpului, fără a da posibilitatea copilului să se exprime liber. În astfel de situații, ideal ar fi ca învățătorul să introducă mișcarea pe ritmul cântecelor și acompaniament muzical cu instrumente muzicale sau instrumente improvizate.
- Redarea cântecelor fără ajutorul aparatelor audio/ negative poate uneori să îl facă pe copil să nu perceapă corect linia melodică, dar nici mesajul cântecului. Ar fi bine ca învățătorul să utilizeze negative pentru cântece, instrumente moderne audio/ video, dar în același timp să îl încurajeze pe copil să se exprime liber, să interpreteze așa cum simte și să dea frâu imaginației.
- Imitarea mișcărilor învățătorului sau a mișcărilor din diverse videoclipuri, dansuri, coregrafii, îi limitează pe copii și îi duce uneori la situații dezamăgitoare deoarece ei conștientizează că mișcările lor sunt diferite de ale modelului. Copiii trebuie lăsați să se miște pe muzică, să danseze așa cum simt ei, trebuie încurajați să creeze coregrafii, să se exprime liber.
- Cântecele alese vechi sunt un alt dezavantaj pentru copii, deoarece nu stârnesc curiozitate, devin mecanisme deoarece sunt foarte cunoscute iar copiii le cântă din instinct, fără emoție, fără trăire. Ar trebui ales un repertoriu de cântece noi, de actualitate, cântece care sunt pe placul copiilor, care stârnesc curiozitate și interes.
La clasele a III-a si a IV- a se pune accent pe noțiunile de teorie muzicală, pe însușirea notelor muzicale, a noțiunilor elementare întâlnite în scrierea unei melodii, caracterul practic-aplicativ lipsind cu desăvârșire sau având o pondere foarte mică în cadrul activității. Din punctul meu de vedere, noțiunile teoretice trebuie predate în cadrul activității de cântare efectivă, iar ponderea cea mai mare într-o oră de Muzică și mișcare trebuie să o aibă cântatul.
În concluzie, cadrele didactice nu ar trebui să uite că dezvoltarea creativității, a imaginației și a inventivității trebuie să ocupe un loc foarte important în viața școlarului, că elevii trebuie încurajați să creeze în orice situație, trebuie recompensați de fiecare dată, chiar și atunci când reușesc mai puțin și nu în ultimul rând ar trebui să fie încurajați să fie curioși, deoarece și curiozitatea îmbogățește imaginația și stimulează creativitatea.