Formarea inițială a viitoarelor cadre didactice presupune nu doar acumularea de cunoștințe teoretice, ci și contactul direct cu realitatea educațională. Practica pedagogică comasată reprezintă un astfel de context autentic de învățare, în care elevii sunt puși în situația de a-și asuma responsabilități reale și de a reflecta asupra propriei deveniri profesionale.
În acest articol, prezint o sinteză a experiențelor trăite de elevele clasei a XI-a I de la Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud, în cadrul practicii pedagogice comasate, valorificând analizele SWOT realizate de acestea.
Practica pedagogică comasată – context și specific
Practica s-a desfășurat pe parcursul unei săptămâni, în grupe de preșcolari (mică, mijlocie și mare), preponderent în mediul rural. Fiecare elevă a proiectat și desfășurat cinci activități integrate, având rol activ în organizarea, predarea și gestionarea activităților instructiv-educative.
Această formă de practică a permis o imersiune completă în viața grupei, oferind continuitate, ritm susținut și o perspectivă realistă asupra profesiei didactice.
Puncte tari identificate
Analizele SWOT evidențiază numeroase beneficii ale practicii pedagogice comasate:
- dezvoltarea unor relații apropiate cu copiii, bazate pe empatie și comunicare;
- aplicarea imediată a cunoștințelor teoretice în contexte reale;
- creșterea încrederii în sine și asumarea rolului de educator;
- adaptarea activităților la nivelul de vârstă și ritmul grupei;
- utilizarea metodelor interactive, a jocului și a materialelor atractive;
- dezvoltarea competențelor didactice fundamentale: planificare, predare, evaluare.
Pentru multe dintre eleve, această experiență a confirmat alegerea unei cariere în domeniul educației.
Provocări și limite
Totodată, practica pedagogică comasată a scos la iveală și o serie de dificultăți:
- emoțiile resimțite la începutul activităților;
- dificultăți în gestionarea comportamentelor și menținerea atenției copiilor;
- oboseala fizică și emoțională, cauzată de ritmul intens;
- diferențele de dezvoltare și ritm de lucru între copii;
- resurse materiale și logistice limitate, mai ales în mediul rural.
Aceste aspecte au reprezentat, însă, puncte de reflecție și oportunități de învățare profesională.
Oportunități de dezvoltare profesională
Elevele au perceput practica pedagogică comasată ca pe o experiență cu valoare formativă ridicată, care le-a oferit:
- posibilitatea de a învăța direct de la educatori mentori;
- clarificarea interesului pentru cariera didactică;
- dezvoltarea creativității și flexibilității în abordarea activităților;
- înțelegerea importanței adaptării strategiilor didactice la nevoile copiilor;
- consolidarea competențelor de comunicare și relaționare.
Concluzii
Practica pedagogică comasată s-a dovedit a fi mai mult decât o etapă obligatorie în formarea inițială – a fost un spațiu autentic de reflecție, experimentare și autocunoaștere profesională. Analizele SWOT realizate de eleve evidențiază maturizarea lor progresivă, asumarea rolului didactic și conștientizarea responsabilităților pe care le presupune lucrul cu copiii.
Astfel de experiențe contribuie semnificativ la formarea viitorilor educatori, oferindu-le nu doar competențe, ci și sens, motivație și claritate în alegerea drumului profesional.
Bibliografie
• Albulescu, I., & Catalano, H. (2020). Didactica experiențială. Fundamente și aplicații. Cluj-Napoca: Editura Eikon.
• Iucu, R. B. (2019). Formarea inițială a cadrelor didactice. Perspective și bune practici. București: Editura Polirom.
• Joița, E. (2021). Educația centrată pe competențe. Repere teoretice și aplicații practice. București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Păun, E. (2017). Pedagogie. Fundamente teoretice și demersuri aplicative. București: Editura Polirom.
• Potolea, D., & Toma, S. (2018). Practica pedagogică – între reflecție și acțiune. București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Ministerul Educației. (2019). Curriculum pentru educație timpurie. București.
• Zlate, M. (2015). Psihologia educației. București: Editura Polirom.