Poveștile ocupă un loc important în universul copilului, deoarece oferă contexte pentru explorarea limbajului, a relațiilor și a emoțiilor. Scopul demersului este dezvoltarea comunicării orale, a vocabularului, a ascultării active, a imaginației și a empatiei. În același timp, copiii exersează respectarea rândului la vorbire, planificarea unor acțiuni comune și gestionarea unor mici conflicte. Educatorul are rolul de facilitator: creează cadrul, oferă modele de limbaj și sprijină participarea, păstrând inițiativa creativă a copiilor.
Atelierul „Păpușa care are nevoie de ajutor”
Activitatea începe cu apariția unei păpuși care aduce o problemă simplă, potrivită vârstei: și-a pierdut eșarfa, nu știe cum să invite un prieten la joacă sau este tristă pentru că nu a fost inclusă într-un joc. Educatorul nu oferă imediat soluția, ci îi invită pe copii să formuleze întrebări și să propună variante. „Ce credeți că simte?”, „De ce ar avea nevoie?”, „Cum am putea să o ajutăm?” sunt întrebări care susțin gândirea și empatia.
Copiii pot lucra în perechi. Unul vorbește în numele păpușii, iar celălalt propune o soluție. Apoi schimbă rolurile. Pentru copiii care au nevoie de sprijin, educatorul pune la dispoziție cartonașe cu expresii faciale și imagini cu situații cotidiene. Ei pot alege o imagine și pot completa o propoziție: „Păpușa se simte… pentru că…”.
După discuție, grupa construiește o scenă scurtă. Copiii aleg decorul, obiectele și replicile. Educatorul notează ideile lor și le organizează într-o succesiune simplă: începutul, problema, încercările de rezolvare și finalul. În timpul repetiției, copiii sunt încurajați să vorbească suficient de clar, să privească partenerul și să aștepte replica acestuia. Dacă un copil uită textul, colegii îl pot ajuta, iar improvizația este acceptată.
O variantă ingenioasă este „Păpușa călătoare”. Păpușa merge, pe rând, la diferite centre de activitate și primește câte o contribuție: un desen, o poveste, o construcție sau o recomandare. La final, copiii alcătuiesc împreună jurnalul păpușii. Această continuitate creează motivație și leagă activitățile din mai multe zile într-un proiect comun.
Educatorul trebuie să asigure libertate de exprimare, materiale accesibile, reguli clare și posibilități variate de participare. Atunci când fiecare voce este ascultată, grupa devine o comunitate în care comunicarea și empatia se învață prin experiență.