Educația este o parte cheie a creșterii și progresului unei societăți. Când oamenii sunt educați, ei pot contribui semnificativ la dezvoltarea în diverse domenii, creând astfel o comunitate stabilă, prosperă și stimulativă. Crizele economice, politice și de sănătate recente au arătat că, cu cât nivelul de educație al unei societăți este mai ridicat, cu atât este mai mare rezistența acesteia la șocuri de orice natură.
„Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea.” – Nelson Mandela (1918-2013)
La inițiativa Comisiei Europene a fost dezvoltat Spațiul european al educației, menit să îmbunătățească cunoștințele și competențele cetățenilor europeni, să ajute statele membre ale Uniunii Europene să colaboreze pentru a construi sisteme de educație și formare mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Spațiul european al educației, este susținut de un cadru strategic, adoptat printr-o rezoluție a Consiliului European, care stabilește obiectivele până în anul 2025.
Conform acestui program, domeniile prioritare în educație sunt următoarele:
- Îmbunătățirea calității, echității, incluziunii și succesului pentru toți, în educație și formare.
- Transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității, într-o realitate pentru toți.
- Creșterea competențelor și a motivației în profesia din educație.
- Consolidarea învățământului superior european.
- Sprijinirea tranzițiilor verzi și digitale în și prin educație și formare.
Primele pachete de măsuri au fost adoptate în 2018 și 2019 și, pe baza acestora, s-au înregistrat deja progrese semnificative:
- aproape 95% din copii frecventează învățământul preșcolar de la vârsta de 4 ani;
- peste 40% din adulții tineri obțin o diplomă de învățământ superior;
- aproape 90% din tineri părăsesc sistemul de educație, fie obținând o diplomă de absolvire a învățământului secundar superior, fie înscriindu-se la cursuri de formare;
- 80% din proaspeții absolvenți ai programului Erasmus+ au obținut un loc de muncă în mai puțin de 3 luni de la absolvire.
Dar sunt încă necesare eforturi suplimentare, în special în ceea ce privește:
- ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe;
- participarea adulților la activități de învățare pe tot parcursul vieții, pentru creșterea calității procesului instructiv-educativ.
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, în ciuda importanței competențelor de bază, în Uniunea Europeană (UE) unul din cinci tineri de 15 ani încă nu posedă competențe suficiente în citire, matematică sau științe (Sondajul OECD PISA, 2018). Cei care părăsesc timpuriu o formă de educație și formare reprezintă aproximativ 10% dintre tinerii din UE și doar 84,3% dintre tinerii de 20-24 de ani au absolvit studiile superioare (Eurostat, 2020).
Contextul socio-economic și cultural sunt cei mai puternici factori determinanți ai rezultatelor educaționale ale elevilor. Copiii din zone defavorizate și familii mai sărace au, în medie, rezultate mai slabe la școală, în comparație cu colegii lor de școală, mai privilegiați. Există semne îngrijorătoare că bunăstarea elevilor este în scădere, iar hărțuirea cibernetică este larg răspândită, cu efecte negative asupra dezvoltării și realizărilor educaționale ale elevilor (Sondajul OECD PISA, 2018). Pandemia de COVID-19 a făcut aceste provocări și mai vizibile. Există dovezi care sugerează că ponderea elevilor cu performanțe slabe din Europa a crescut în timpul pandemiei, în special în rândul celor care provin din medii mai dezavantajate (Comisia Europeană, 2022).
Asigurarea că toți elevii își pot atinge întregul potențial, indiferent de mediul socio-economic sau de situația personală, este prioritatea educației incluzive.
În cadrul Spațiului european al educației 2025, Comisia Europeană urmărește să abordeze inegalitățile, să îmbunătățească rezultatele educaționale pentru grupurile expuse riscului de abandon școlar și să sporească nivelul în învățământul secundar, oferind sprijin statelor membre ale UE în abordarea acestor provocări.
Măsurile propuse au în vedere:
- Promovarea rezultatelor educaționale mai bune pentru toți tinerii, indiferent de cine sunt sau de unde provin.
- Inițiativa se bazează pe lecțiile învățate din activitățile anterioare, informații din cercetare și activități de consultare ample.
- Reducerea ponderii persoanelor cu rezultate slabe privind competențele de bază și a celor care părăsesc timpuriu educația și formarea.
- Promovarea bunăstării elevilor și educatorilor/ profesorilor/ formatorilor la școală.
- Combinarea diferitelor instrumente pentru a stimula reforma politicilor: furnizarea de orientări politice, promovarea învățării între egali, schimbul de informații și cele mai bune practici, precum și stimulente financiare.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) este o organizație internațională care lucrează pentru a construi politici pentru o viață mai bună, care să promoveze prosperitatea, egalitatea, oportunitățile și bunăstarea pentru toți.
Potrivit raportului OECD (2016), mult prea mulți elevi din întreaga lume sunt prinși într-un cerc vicios de performanțe slabe și demotivare, care duc doar la mai multe note proaste și la o îndepărtare suplimentară de școală. Elevii care au performanțe slabe la vârsta de 15 ani se confruntă cu un risc crescut de a abandona școala total. Până devin adulți tineri, competențele slabe în calcul și alfabetizare se pot traduce prin acces limitat la locuri de muncă mai bine plătite și mai pline de satisfacții, sănătate mai precară și participare socială și politică mai redusă. Atunci când o mare parte a populației nu are competențe de bază, creșterea economică pe termen lung și echitatea unei țări sunt grav compromise.
Ținta corespunzătoare la nivelul UE pentru 2030 este de a se asigura că media totală a performanțelor insuficiente în citire, matematică sau științe în UE este sub 15%. În medie, la nivelul UE, o rată de subperformanță mai mică de 15% nu a fost atinsă în niciunul dintre cele trei domenii testate de PISA 2018. În 2018, rata de subperformanță a fost de 22,5% la citire, 22,9% la matematică şi 22,3% la ştiinţe. În ciuda progreselor înregistrate în perioada 2009-2018 în unele țări, performanța în știință și lectură s-a deteriorat la nivelul UE și a rămas stabilă la matematică. Țări precum Estonia, Finlanda, Irlanda și Polonia au rate scăzute de rezultate slabe în toate cele trei domenii. În schimb, în Bulgaria, România, Cipru și Malta, mai mult de unul din cinci elevi au rezultate slabe, în același timp, în toate cele trei domenii.
Părăsirea timpurie a școlii este o problemă complexă și cu mai multe fațete. Este rezultatul unor motive personale, sociale, economice, comunitare, educaționale și/sau familiale: un proces gradual care se cumulează în timp. În general, un elev nu va decide să încheie o carieră școlară de la o zi la alta. Este adesea precedată de o perioadă de îndoială și absentare, după perioade lungi de dificultăți, și cu semne de avertizare timpurie a abandonului școlar: note slabe la disciplinele de bază; prezența scăzută; menținerea notelor și lipsa de interes în sala de clasă, inclusiv probleme de comportament (Kennelly și Monrad, 2007).
Politicile pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii trebuie să se concentreze pe prevenire, intervenție și compensare.
- Prevenirea urmărește să evite apariția condițiilor în care procesele care conduc la părăsirea timpurie a școlii pot începe și necesită inițiative la nivel de sistem.
- Intervenția abordează dificultățile emergente într-un stadiu incipient și încearcă să le prevină, să nu conducă la părăsirea timpurie a școlii. Intervenția are loc la nivel individual de școală și include măsuri centrate pe elev.
- Măsurile de compensare oferă oportunități de educație și formare pentru cei care și-au întrerupt studiile: oportunități de a doua șansă, reintrare în educație și formare și sprijin complet.
Părăsirea timpurie a școlii este costisitoare pentru individ, pentru societate și pentru economie. Nu doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere al stimei de sine scăzute și al riscului de excluziune socială. În mod special, o educație mai bună poate duce la rezultate pozitive, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, nivelul salariilor, o sănătate mai bună, mai puțină criminalitate, o coeziune socială mai ridicată, costuri publice și sociale mai scăzute și o productivitate mai mare. Acesta este motivul pentru care părăsirea timpurie a școlii este un punct central al politicii educaționale. În acești termeni, îndrumarea pe tot parcursul vieții are un rol cheie, atât în ceea ce privește prevenirea, intervenția, cât și strategiile de compensare. Îndrumarea este identificată de marea majoritate a țărilor europene ca fiind benefică pentru combaterea părăsirii timpurii de la educație și formare.
Concluzii
Educația este fundamentul dezvoltării personale, al capacității de inserție profesională și al cetățeniei active și responsabile. Este esențială pentru vitalitatea societății și a economiei europene.
Părăsirea timpurie a școlii este legată de șomaj, excluziune socială, sărăcie și sănătate precară. Există multe motive pentru care unii tineri renunță prematur la educație și formare: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare și/sau o situație socio-economică precară. Modul în care este configurat sistemul de învățământ, climatul școlar și relațiile profesor-elev sunt, de asemenea, factori importanți. De aceea, școala trebuie să intervină la timp, pentru a preveni apariția situațiilor de abandon școlar.
Accesul, pe tot parcursul vieții, la programe de educație, formare și învățare favorabile incluziunii și de calitate sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele au un rol extrem de important în stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de noi locuri de muncă.
Bibliografie
www.consilium.europa.eu/ro/policies/education-area/
education.ec.europa.eu/ro/about-eea/the-eea-explained
www.oecd.org/about/
www.oecd.org/countries/romania/
ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=en
education.ec.europa.eu/education-levels/school-education/early-school-leaving