Politici ale Uniunii Europene (UE) privind educația pentru mediu

Politicile Uniunii Europene privind educația pentru mediu sunt destul de bine dezvoltate, dar nu funcționează ca o materie unică obligatorie peste tot. UE creează cadre, strategii și finanțări pe care statele membre le aplică în sistemele lor educaționale.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale societății actuale, având efecte directe asupra mediului și vieții oamenilor. Creșterea temperaturilor, fenomenele meteorologice extreme și degradarea ecosistemelor demonstrează că este nevoie urgentă de acțiune. În acest context, educația privind mediul devine esențială.

Educația privind mediul, în special cea legată de schimbările climatice, este esențială pentru a înțelege ce se întâmplă cu planeta și ce putem face concret. Nu este doar un subiect teoretic, ci unul care influențează direct viața de zi cu zi. Schimbările climatice se referă la modificări pe termen lung ale temperaturii și modelelor meteorologice ale Pământului. Principalul motor actual este activitatea umană, mai ales emisiile de gaze cu efect de seră (CO₂, metan), explicate prin conceptul de efect de seră.

Educația climatică este necesară pentru a-i conștientiza pe oameni, pentru a-i ajuta să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenului și să își schimbe comportamentul (consum responsabil, reducerea risipei). Implicarea civică pentru susținerea politicilor de mediu și a inițiativelor sustenabile, precum și adaptarea (pregătirea pentru fenomene extreme, precum seceta și inundațiile) sunt importante în societatea actuală. În școli este necesară introducerea lecțiilor despre mediu, reciclare și energie regenerabilă. La nivel individual, fiecare elev trebuie să conștientizeze că sunt importante reducerea consumului de plastic, economisirea energiei și utilizarea transportului sustenabil.

Inițiativele Uniunii Europene privind mediul sunt complexe și interconectate, vizând atât protecția naturii, cât și schimbarea modului de viață al cetățenilor.

Una dintre cele mai importante inițiative este Pactul verde european, lansat pe 11 decembrie 2019, având ca obiectiv principal neutralitatea climatică până în 2050 (reducerea emisiilor cu 55% până în 2030, față de 1990). Pactul verde european (European Green Deal) este strategia principală a Uniunii Europene pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Inițiativa stabilește un cadru amplu de politici pentru reducerea emisiilor, protejarea biodiversității și promovarea unei economii circulare și sustenabile. Pactul verde european a fost conceput ca o „nouă strategie de creștere” pentru Uniunea Europeană, orientată spre transformarea economiei europene într-una competitivă, dar neutră din punct de vedere climatic. Strategia urmărește decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor naturale și asigurarea unei tranziții juste pentru toate regiunile și cetățenii UE. Politicile din cadrul Pactului verde acoperă sectoare majore: energie, transport, agricultură, industrie și construcții. Ele includ extinderea surselor regenerabile, reducerea dependenței de combustibili fosili, restaurarea ecosistemelor naturale, promovarea mobilității electrice și implementarea standardelor ecologice în producție și consum.

Prin programul Erasmus+, Uniunea Europeană finanțează: proiecte educaționale pe teme de mediu, schimburi de experiență între elevi și profesori, inițiative de sustenabilitate în școli. Multe școli europene participă la proiecte Erasmus+ în care elevii creează grădini ecologice, implementează sisteme de reciclare, monitorizează consumul de energie. De exemplu, elevi din mai multe țări colaborează pentru a transforma școala într-un spațiu sustenabil și își compară rezultatele.

Erasmus+ organizează mobilități pe teme climatice unde elevii participă la ateliere despre schimbări climatice, vizitează rezervații naturale sau centre de cercetare, discută soluții locale pentru probleme globale. Elevii și studenții învață despre reducerea risipei prin reutilizare și reciclare creative, design sustenabil, reducerea plasticului prin proiecte legate de conceptul de economie circulară.

UE promovează competențele pentru tranziția verde prin formarea profesorilor, materiale educaționale moderne, integrarea tehnologiei în educația climatică. Profesorii pot participa la cursuri finanțate prin Erasmus+, ateliere internaționale și schimburi de bune practici între școli. Aceste programe îi ajută să aplice metode moderne și să colaboreze la nivel european. De asemenea, UE susține crearea de resurse educaționale moderne: dezvoltarea de materiale digitale (platforme, aplicații), acces la conținut educațional deschis și ghiduri pentru predarea temelor climatice.

În educația pentru mediu este importantă trecerea de la „a ști” la „a face”. Elevii sunt încurajați să devină participanți activi în protejarea mediului, nu doar observatori ai problemelor climatice. În multe școli, s-a realizat trecerea de la „știu ce este reciclarea” la reciclare reală în școală prin organizarea de coșuri separate în clasă și colectarea selectivă de hârtie, plastic, metal. Ca urmare, rezultatul pozitiv este un comportament ecologic zilnic, nu doar informație. Un alt aspect pozitiv este trecerea de la „știu că trebuie plantați copaci” la acțiuni de plantare, participând la acțiuni de plantare de arbori în comunitate.

Unele școli au implementat proiecte de tipul „5 minute contează” în care au trecut de la „știu despre economisirea energiei” la reducerea consumului prin stingerea luminilor, folosirea de aparate eficiente, reducerea risipei de electricitate. Participarea elevilor la acțiuni de curățare a parcurilor, râurilor sau școlii arată că s-a realizat trecerea de la „știu despre poluare” la campanii de curățenie.

 

prof. Viorica Stănescu

Colegiul Național Sfântul Sava (Bucureşti), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/viorica.stanescu