EDICT

Într-o societate cum este cea contemporană, în care viteza poate fi considerată o trăsătură care însoțește existența, stresul generat de această trăire intensă ocupă un rol important în evoluția individului. Trăim și ne confruntăm zi de zi cu o viață stresantă și, din nefericire, acest lucru ne afectează existența.

Simptomele pe care stresul le provoacă sunt ușor de evidențiat și observat. Dicționarul explicativ al limbii române definește stresul ca fiind:

„nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacție anormală, efect nefavorabil produs asupra organismului uman de factorul de mediu”

Oxford English Dictionary explică etimologia cuvântului stres ca provenind din abrevierea cuvântului „distress„, folosit în engleza medievală cu înțelesul de: dificultate, necaz, durere, provocate de factori externi organismului.

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe sarcini, situații care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase, sau cu miză mare pentru persoana în cauză. Stresul are o componentă subiectivă, în sensul că ceea ce pentru o persoană este facil sau chiar relaxant, pentru alt individ poate deveni amenințător sau imposibil de realizat. Opiniile actuale cu privire la felul în care trebuie definit stresul impun cercetătorilor să gândească stresul ca fiind ceva relațional, ca rezultat al unui schimb (tranzacții) între individ și mediu.

Nivelul de stres poate produce transformări atât de natură psihoemoțională cât și de natură somatică. Dacă acesta depășește o anumită limită, poate chiar să fie cauza unor afecțiuni grave de sănătate.

De multe ori, atunci când m-am întâlnit cu perioade mai solicitante, m-am întrebat cât sunt de stresată și cât de mult îmi apreciez propria persoană. Pentru a putea răspunde la această întrebare mi-am aplicat un chestionar care măsoară nivelul stimei de sine (Anexa 1). Analizând răspunsurile cred că, personal, am un nivel al stresului care se situează în limite normale. Sunt o persoană echilibrată care gestionează, cu abilitate, problemele care intervin în viața cotidiană. Atunci când mă confrunt cu evenimente foarte importante sau încărcate emoțional, devin mai tensionată, dar fără să intru în panică, conștientă fiind de faptul că acest lucru nu produce nimic bun. De asemenea, atunci când am foarte multe activități sau obiective de îndeplinit sunt mai stresată decât de obicei.

Criza de timp este pentru mine un factor constant de stres. Foarte rar cei din jurul meu mi-au atras atenția că aș putea fi prea stresată, iar acest lucru se întâmplă în situații dificile sau extrem de încărcate emoțional. Uneori, înainte de evenimente foarte importante nu pot să dorm, dar după ce trece respectiva perioadă, totul revine la normal. Nu sufăr de afecțiuni somatice care ar fi favorizate sau generate de stres.

De obicei, mă simt stresată atunci când nu pot să rezolv o problemă la locul de muncă sau mă aflu într-o situație limită, aparent fără ieșire. Sunt câteva persoane, puține la număr, care, uneori, mă stresează sau mă încarcă cu diverse probleme pentru care, de multe ori, nu sunt în măsură să le găsesc o soluție.

Pentru a ameliora factorii de stres pe plan personal îmi propun următoarele obiective:

• Gestionarea mai eficientă a timpului alocat anumitor proiecte și sarcini, în special la locul de muncă.
• Renunțarea la unele activități, în special casnice, mari consumatoare de timp și care nu sunt absolut necesar.
• Stabilirea mai atentă și mai riguroasă a priorităților personale, familiale și profesionale.
• Distribuirea mai multor sarcini celor din familie care au mai mult timp liber și urmărirea îndeplinirii acestor sarcini.
• Evitarea contactului cu persoanele care sunt generatoare de stres suplimentar.
• Folosirea cât mai eficientă a tehnicilor comunicării asertive pentru evitarea anumitor conflicte.

Moderatorii de stres pe care îmi propun să îi intensific cât mai mult posibil și care cred că mă ajută foarte mult în gestionarea cu succes a stresului zilnic sunt:

• întâlniri cu persoane apropiate, dragi cu care discut probleme mai delicate şi care mă ajută să-mi creez o atitudine pozitivă;
• continuarea practicării de activităţi fizice care mă eliberează de stres;
• participarea la activităţi recreative împreună cu cei dragi, (excursii, întâlniri cu foşti colegi cu care păstrez legătura, vizite reciproce etc.);
• creșterea încrederii în propria persoană și a stimei de sine;
• descoperirea și explorarea unor resurse latente care au fost mai puțin utilizate până în prezent;
• descărcarea energiilor negative prin metode dinamice și sănătoase, fără a-i deranja pe cei din jur;
• autoevaluarea periodică a activității personale și identificarea aspectelor pozitive din propria activitate;
• participarea, în viitorul apropiat, la un curs de învățare a unor tehnici eficiente de gestionare a stresului.

Pentru a putea minimaliza implicațiile pe care factorii de stres le produc asupra propriei persoane trebuie să identific modalitățile de management al stresului. Acest lucru presupune parcurgerea următorilor pași:

1. Informare cu privire la sursele de stres. Acest lucru presupune identificarea surselor de stres, identificarea tipului de stresor, realizarea unui plan de acțiune ( identificarea priorităților) și informare cu privire la strategiile de adaptare.

2. Conștientizarea reacțiilor la stres. Această etapă presupune identificarea și exprimarea emoțiilor și a reacțiilor comportamentale care apar în urma expunerii la factorii de stres și reevaluarea acestora prin prisma gândirii pozitive.

3. Dezvoltarea unor abilități și comportamente de management al stresului. Un rol foarte important, din punctul meu de vedere, îl are dezvoltarea asertivității. În acest sens, accentul trebuie să cadă pe următoarele aspecte:

• Creşterea încrederii în forţele proprii şi dezvoltarea stimei de sine;
• Să mă concentrez pe ceea ce simt şi să pot folosi cuvântul :eu”;
• Formularea unor aşteptări realiste şi să accept faptul că nu trebuie să fii perfect pentru a te simţi bine sau de a reuşi în viaţă.
• Dezvoltatea relaţiilor de comunicare cu ceilalţi;
• Să spun “nu” în diferite situaţii fară a avea sentimente de vinovăţie sau de a-i ofensa pe ceilalți ;
• Cunoaşterea propriilor drepturi şi respectarea drepturilor şi nevoilor celorlalţi.

4. Stabilirea și menținerea unui suport social adecvat. Acest lucru accentuează faptul că, atunci când am dificultăți, trebuie să solicit ajutor de la cei care mă pot ajuta- prieteni, șefi.

5. Dezvoltarea unui stil de viață sănătos. Pentru a avea un stil de viață sănătos trebuie să am o alimentație sănătoasă, să practic exerciții fizice care mă ajută să îmi mențin o greutate normală.

6. Dezvoltarea stimei de sine. Trebuie să îmi stabilesc limitele și priorități personale în termeni realiști.

7. Managementul timpului. În scopul evaluării progresului în gestionarea stresului intenționez să-mi evaluez, în primul rând, utilizarea timpului deoarece, din analiza efectuată, am concluzionat că cel mai puternic factor de stres pentru mine este lipsa timpului. Voi avea succes în demersul meu dacă voi putea să gestionez mai bine timpul de care dispun. Analizând ceea ce fac în mod obișnuit într-o zi am observat că mari consumatoare de timp sunt activitățile casnice. De aceea aș putea să renunț la o mare parte din acestea găsind pe cineva care să mă ajute sau să implic membrii familiei în realizarea lor. Astfel munca acasă ar fi mai eficientă și timpul meu liber, pe care l-aș putea folosi în scopuri constructive ar crește considerabil ca volum. Am putea petrece mult mai mult timp în familie, ceea ce ar fi în beneficiul tuturor.

Scopul meu în viață este bunăstarea familiei și succesul profesional. De aceea mi-am propus mai multe obiective în funcție de parametri reali, existenți la ora actuală:

Pe plan familial:

• să petrec cât mai mult timp util și constructiv cu familia mea;
• să îmi delimitez clar atribuțiile profesionale de cadrul familial pentru a evita transpunerea unor tensiuni sau a stresului profesional asupra celor apropiați.

Pe plan profesional:

• să realizez cât mai eficient posibil toate sarcinile ce țin de profesie;
• să mă documentez continuu cu privire la noutățile care apar în domeniul în care activez;
• să selectez permanent și foarte atent informația pentru a economisi timp și a avea un studiu cu randament maxim;
• să-mi autoanalizez periodic activitatea profesională.
• să nu impun standarde prea ridicate;
• să îmi acord o RECOMPENSĂ atunci când am realizat o activitate cu succes.

Dacă voi ține cont de cele enumerate mai sus voi reuși să diminuez efectele negative pe care stresul le produce și, de ce nu, voi fi mult mai fericită.

Bibliografie:
• Andronic, Anca. (2018). Selfmanagement-note de curs
• Băban, Adriana. (2001). Consiliere educațională.Cluj-Napoca: Editura Psinet
• Legeron, Patrik.(2003). Cum să te aperi de stres. București: Editura Trei

Anexa 1. Chestionar: Nivelul stimei de sine

Chestionarul de mai jos își propune să vă ofere o indicație despre nivelul stimei de dumneavoastră de sine. Citiți cu atenție fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marcând cu o steluță varianta care se apropie cel mai mult de punctul de vedere actual. (Scala: Total de acord De acord Dezacord Total dezacord)

1. În general, sunt mulțumit(ă) de mine
2. Câteodată mă gândesc că nu valorez nimic
3. Cred că am o serie de calități bune
4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalți
5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândru(ă)
6. Câteodată mă simt realmente inutil
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puțin la fel ca alte persoane
8. Mi-ar plăcea să pot avea mai mult respect față de mine însumi
9. Ținând cont de toate, am tendința să cred că sunt un om ratat
10. Am o părere pozitivă față de mine.