Digitalizarea accelerată a societății influențează profund educația, inclusiv procesul de învățare din învățământul preșcolar. Într-un context în care copiii intră în contact cu tehnologia încă din primii ani de viață, rolul educatorului devine acela de a transforma expunerea la mediul digital într-o oportunitate educațională, construită în mod echilibrat și responsabil.
În perioada octombrie – decembrie 2025, am participat la cursul „Pedagogia în lumea digitală – DigCompEdu”, un program de formare care mi-a oferit o perspectivă actualizată asupra modului în care instrumentele digitale pot susține procesul didactic, pot îmbogăți activitățile din grădiniță și pot contribui la dezvoltarea competențelor elevilor în raport cu realitățile lumii contemporane. În cele ce urmează, prezint principalele concluzii și reflecții rezultate din acest parcurs formativ.
Rolul pedagogiei digitale în educația timpurie
Cursul a subliniat ideea centrală că tehnologia nu trebuie privită ca un scop, ci ca un instrument pedagogic. Atunci când este integrată conștient, aceasta poate:
- stimula învățarea activă prin resurse multimedia, animații și aplicații interactive;
- susține formarea competențelor digitale timpurii, adecvate vârstei;
- diversifica metodele de predare și învățare;
- facilita accesul la conținut vizual, auditiv și interactiv care sprijină înțelegerea unor concepte altfel abstracte.
Un mesaj puternic a fost acela că tehnologia trebuie să completeze, nu să înlocuiască, jocul, mișcarea, experimentarea directă și socializarea – elemente fundamentale în pedagogia preșcolară.
Competențele digitale ale cadrului didactic – esențiale în era actuală
Cursul DigCompEdu abordează competențele digitale ale educatorilor în mod integrat, plecând de la:
- gestionarea resurselor digitale;
- adaptarea conținuturilor pentru învățare diferențiată;
- utilizarea instrumentelor de comunicare pentru colaborarea cu familiile;
- evaluarea digitală;
- siguranța online și dezvoltarea unui comportament responsabil față de tehnologie.
Aceste competențe sunt indispensabile în contextul actual, în care educatorii nu doar folosesc tehnologia, ci o transformă într-un cadru pedagogic coerent și eficient, adaptat nevoilor fiecărui copil.
Exemple de activități digitale aplicabile în grădiniță
Pe parcursul cursului am analizat și experimentat diferite exemple de activități digitale, dintre care menționez:
- Povești digitale
Copiii pot crea personaje, ilustra imagini sau înregistra vocea, dezvoltându-și limbajul, creativitatea și încrederea în sine. - Explorări vizuale și 3D
Aplicațiile cu animale 3D, imagini din natură sau fenomene științifice cresc curiozitatea și facilitează învățarea prin descoperire. - Jocuri logico-matematice
Puzzle-urile digitale și activitățile interactive de clasificare, ordonare sau asociere dezvoltă gândirea logică și spiritul de observație. - Activități cu roboți educaționali
Roboțeii simpli (Bee-Bot, Blue-Bot) introduc copiilor noțiuni de orientare spațială, secvențiere și rezolvare de probleme – elemente din gândirea computațională.
Aceste activități nu înlocuiesc metodele tradiționale, ci aduc o plus-valoare prin combinarea stimulilor vizuali, auditivi și tactili.
Beneficii observate și confirmate de literatura de specialitate
Experiența de învățare din cadrul cursului confirmă concluziile prezentate și în alte articole din domeniu; tehnologia poate avea un impact semnificativ asupra:
- motivației copilului,
- implicării active în activități,
- dezvoltării limbajului și alfabetizării timpurii,
- gândirii logice și științifice,
- colaborării și interacțiunilor sociale.
Cercetările arată că beneficiile sunt maxime atunci când educatorul rămâne mediator activ și când există un echilibru între activitățile digitale și cele nondigitale.
Provocări întâlnite în integrarea tehnologiei
Deși potențialul este mare, există și provocări reale:
- acces inegal la resurse digitale între unități;
- necesitatea formării continue a cadrelor didactice;
- riscul supraexpunerii la ecrane;
- dificultăți în alegerea resurselor adecvate vârstei.
Aceste aspecte au fost discutate în profunzime în cadrul cursului și reprezintă repere importante pentru o implementare responsabilă.
Concluzii
Participarea la cursul „Pedagogia în lumea digitală – DigCompEdu” a reprezentat o oportunitate valoroasă de actualizare a practicilor pedagogice în acord cu transformările digitale din educație.
Am înțeles că tehnologia poate deveni un sprijin real pentru dezvoltarea copiilor, cu condiția ca integrarea ei să fie:
- echilibrată,
- atent planificată,
- adaptată vârstei,
- orientată spre obiective pedagogice clare.
În final, tehnologia nu transformă singură educația – educatorul este cel care îi dă sens, direcție și valoare prin modul în care o folosește pentru a susține dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie
1. Holotescu, C., & Grosseck, G. (2019). Educația digitală: instrumente, resurse și aplicații. Editura Tritonic.
2. Vladu, C. (2021). Competențe digitale în educație: ghid pentru cadrele didactice. Editura Pro Universitaria.
3. Guia, A., & Velea, S. (coord.) (2019). Educația timpurie: repere teoretice și aplicații practice. Editura Universitară.
4. Ministerul Educației. (2019). Curriculum pentru educația timpurie. București.
5. Cucoș, C. (2006). Pedagogie. Editura Polirom.
6. EDICT – Revista educației. Articole tematice despre integrarea tehnologiei în educația preșcolară.
– Tehnologii digitale în educația preșcolară: oportunități, provocări și bune practici.
– Pedagogia în lumea digitală: Beneficii și perspective pentru învățământul preșcolar.
7. Suport curs – Pedagogia în lumea digitală – DigCompEdu, octombrie–decembrie 2025.
8. Comisia Europeană. (2017). DigCompEdu – Cadrul european pentru competențele digitale ale cadrelor didactice.