Alternativa educaţională Step by Step respectă curriculum-ul naţional, integrează standardele şi utilizează cele mai bune practici internaţionale din domeniul educaţiei. Programul promovează educaţia centrată pe copil, raportată la nevoile şi interesele copilului, implicarea familiei şi comunităţii în educaţia copiilor, respectă şi apreciază diversitatea umană, susţinerea integrarea grupurilor defavorizate. Alternativa educaţională Step by Step are rolul de a dezvolta în fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-şi forma o gândire critică, de a avea iniţiativă, a defini şi a rezolva o problemă, a comunica uşor cu semenii, a-i înţelege şi a negocia. Scopul principal este asigurarea unei dezvoltări profesionale şi personale sănătoase a copiilor.
În procesul instructiv-educativ, se are în vedere dobândirea de competențe la nivel: cognitiv, fizic, social, emoţional şi estetic. În funcție de aceste repere, cadrul didactic va realiza o selecție corectă a conținuturilor prevăzute în programă tocmai pentru a urmări nevoile și interesele copilului. Astfel, alternativa Step by Step asigură buna desfăşurare a tuturor etapelor procesului de instructiv-educativ.
Atunci când standardele stabilite de învăţători se dovedesc a fi greu de atins pentru elevi şi sunt necesare eforturi suplimentare în vederea atingerii lor, cadrele didactice apelează la strategii de predare individualizată, protejând copilul de efectele împovărătoare a adaptării.
Sarcinile care îi frustrează sau îi copleşesc pe elevi nu au nici un rezultat constructiv. Atunci când procesul de învăţare devine confuz, elevii au tendința de a se retrage, sau chiar de a renunţa, devenind complet absenți în timpul sarcinilor primite. Sarcinile care sunt exprimate prin obiective ce pot fi puse în practică ţinând cont de potenţialul lor la un moment dat sunt cele care îi stimulează să facă eforturi de învăţare. Pe măsură ce copiii învaţă să facă faţă unor situaţii, devin mai încrezători în puterile lor adoptând o atitudine pozitivă şi sănătoasă.
Voi enunţa în continuare câteva din obiectivele generale ce definesc filosofia Step by Step. Programul Step by Step va sprijini copilul, astfel încât acesta:
- Să participe activ la activităţile şcolii şi comunităţii.
- Să demonstreze încredere în sine.
- Să lucreze alături de ceilalţi, menţinând o colaborare continuă.
- Să comunice oral sau în scris idei legate de sistemul de valori propriu sau social.
- Să-i respecte pe ceilalţi ascultându-i cu interes şi având o reacţie adecvată.
- Să se preocupe de finalizarea proiectelor în care este implicat.
Consultând literatura de specialitate aş putea concluziona că, în mod tradițional, în majoritatea claselor prezența profesorului, poziționat în fața clasei, domină întreaga activitate. Propun să ne schimbăm optica şi să trecem de la o clasă dominată de profesor, la una orientată după necesităţile copilului.
Un studiu realizat de Jan Goodlad (1984), a confirmat faptul ca modelul obişnuit de transmitere a informaţiei de către profesor este urmat de repetarea informaţiei de către elev. Ei bine, Programul Step by Step se axează pe o individualizare a procesului de predare, care respectă eforturile şi capacităţile intelectuale ale fiecărui copil de a-şi însuşi cunoştinţele. Învăţătoarele care împărtăşesc acest punct de vedere menţin copilul în centrul procesului de învăţare. Ele îşi mobilizează resursele pentru a crea un mediu care să reflecte această preocupare. Educatorii trebuie să le deschidă elevilor calea spre explorarea lumii înconjuratoare, să-i stimuleze să pună întrebări şi să găsească răspunsuri, să-i ajute să înţeleagă complexitatea lumii.. (Brooks, 1993, p.5).. Vedem clase în care învăţarea este apreciată şi uşurată. Aceste clase constituie un cadru de explorare, soluţionare, de probleme în grup, dialogare eficientă. În aceste clase învăţătoarea îi ajută pe copii să înţeleagă fenomene, să se obişnuiască cu ambiguitatea şi să se străduiască pentru găsirea răspunsurilor la întrebările pe care şi le pun. Astfel ne putem pune următoarea întrebare: Cum se organizează clasele şi şcolile centrate pe dezvoltarea copilului, cum pregătesc ele copiii pentru viaţă? Trebuie să fim de acord cu punctul de vedere exprimat de Dewey care spune ca “educaţia este un proces de trăire”. Trebuie să înţelegem dinamismul învăţarii şi să dezvoltăm metode care vin în întâmpinarea acestui dinamism.
Când mediul de învăţare în care elevii petrec opt ore pe zi este organizat în aşa fel încât încurajează interacţiunea elev-elev, când cooperarea dintre elevi este preţuită, temele şi materialele sunt sintetizate, iar elevii au libertatea de a-şi urmări propriile idei, copiii devin mai dornici să-şi asume riscuri şi să muncească în aşa fel încât să fie capabili de a răspunde la provocările intelectuale curente. O asftel de perspectivă asupra învăţătoarei modelează condiţiile de mediu şi contribuie la crearea unui respect faţă de copii, în calitatea lor de viitori intelectuali.
Se poate spune, deci, că aşa trebuie să arate mediul axat pe dezvoltarea elevului.
În continuare, voi prezenta câteva aspecte caracteristice ale alternativei step by step, punctând momentele unei zile.
O zi în această alternativă începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ care porneşte cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezintă enumerarea activităţilor zilei. Au loc întrebări şi precizări până când se constată că planul de activităţi a fost însuşit şi acceptat de membrii colectivului de elevi. Un alt moment este calendarul zilei. Se precizează ziua din săptămână, data, luna, anotimpul, evenimentele sociale şi personale legate de ziua respectivă, inclusiv aspectul vremii, comentariile şi întrebările. Urmează apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învăţător pentru a introduce cunoştinţele sau deprinderile noi de achiziţionat şi de prelucrat pe Centre de activităţi. Mesajul oferă prilejul de introducere – de preferat interactiv – a noţiunilor noi şi reamintirea celor anterioare necesare introducerii celor noi, prin dirijarea întrebărilor şi abilităţilor copiilor.
Un alt moment important este acela al Noutăţilor. Copiii se înscriu pentru a comunica celorlalţi noutăţile sau experienţele personale deosebite. (Ceva ce i s-a întâmplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experienţe emoţionale a avut, orice este important pentru copil). Noutăţile sunt comunicate celorlalţi din Scaunul Autorului, unde copilul va fi valorizat, dar va avea şi responsabilitatea comunicării, întrucât urmează întrebările şi comentariile colegilor.
După întâlnirea de dimineaţă, se trece la lucrul pe Centre de activitate. De regulă, învăţătoarea își construiește demersul didactic deschizând patru centre de activitate, cu scopul de a integra conținuturile ce urmează a fi însuşite de elevi în ziua respectivă. Încă de la intrarea în clasă, dimineaţa, prin exprimarea opţiunii personale la panoul destinat centrelor, elevii aleg centrul cu care vor începe activitatea:citire, scriere, matematică, arte, construcţii, ştiinţe.
Pe masa fiecărui centru există pregătite sarcinile tematice specifice. După alegerea centrelor de activitate, preferenţial, dar şi prin împlinirea unor reguli uşor de înţeles şi de respectat, copiii işi citesc sarcinile de urmat.. Acestea sunt concepute de învăţătoare pentru a exersa abilităţile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate. De asemenea, sarcinile sunt diferenţiate, astfel încât să permită tuturor să le poată rezolva în ritmul şi la nivelul său. După ce are loc descifrarea sarcinilor, învățătoarele devin facilitatori, îndrumători, am putea spune, ai demersurilor de învăţare ale fiecărui elev. Un aspect extrem de important este echilibrul între sarcinile concepute la fiecare centru. Astfel, evităm decalajul, toate centrele trebuie să finalizeze sarcinile aproximativ în acelaşi timp, pentru a se putea realiza o primă evaluare, apoi o primă rotaţie. Fiecare grup – şi fiecare individ – prezintă în faţa celorlalţi produsele realizate la centrul respectiv. Este un moment al Evaluării – la care participă colegii, cu întrebări, sugestii, etc. dar şi învăţătorul. Acest moment se realizează tot la Scaunul autorului. Lucrările care s-au realizat se afişează în clasă, în spaţiul destinat fiecărui centru. Elevii au astfel posibilitatea să compare, să analizeze, să realizeze demersuri mintale a deprinderilor şi dexterităţilor achiziţionate la acel moment. Ulterior, aceste lucrări sunt aşezate în Portofoliul Personal al fiecărui copil, care se păstrează în clasă şi este la îndemâna copilului sau părintelui.
În continuare, au loc următoarele rotaţii, acest lucru însemnând că toţi elevii vor trece pe la fiecare centru deschis de învăţătoare în ziua respectivă. Timpul alocat unei rotaţii e variabil, de aceea pauzele copiilor nu coincid întotdeuna cu pauzele colegilor lor din clasele tradiţionale. După câteva rotaţii şi evaluări, la mijlocul zilei, copiii iau masa de prânz în comun, în cantina şcolii, sau într-un local convenabil din apropiere, lucru hotarât, organizat şi finanţat de Asociaţiile de părinţi. După servirea mesei se continuă lucrul pe centre de activitate.
Un alt aspect semnificativ al alternativei step by step este faptul că, o clasă de acest gen are două învăţătoare care îi îndrumă pe copii şi îşi suprapun resursele mai ales în timpul activităţii la centre. Cei doi învăţători se vor completa în timpul lucrului pe centre.
Copiii din aceste clase democratice sunt încurajaţi în a-şi formula şi exprima propriile opinii. Se pun întrebări. Se susţin discuţii. Alternativa Step by Step pentru învăţământul primar pune în valoare respectul reciproc şi responsabilitatea faţă de cei din jur, onestitatea. Adulţii formează conştient aceste trăsaturi de caracter în relaţiile zilnice cu copiii. Aceste trăsături stau la baza dezvoltării caracterului în Programul Step by Step pentru învăţământul primar.
Un alt element distinctiv în cadrul alternativei Step by Step este mobilierul. Băncile modulare sunt înlocuite de mese mobile cu scaune de jur împrejur, facilitându-se astfel lucrul pe grupe, cooperarea între educabili. Clasele dispun de un covor deoarece anumite activităţi se vor desfăşura într-o manieră relaxată, pe jos, fapt extrem de plăcut pentru copii. Mesele sunt delimitate între ele de dulăpioare prevăzute cu rafturi pe care sunt aşezate materialele specifice fiecărui centru de activitate. Practic, clasa e sectorizată în raport cu centrele de activitate. Elevii au toate materialele (manuale, caiete, penare, materiale pentru arte, dicţionare, enciclopedii…) în clasă, la îndemână, putându-le folosi ori de câte ori este necesar.
Întreaga activitate de învăţare în grup se realizează în grupuri mici de elevi ce au o componenţă dinamică, se schimbă în fiecare zi în funcţie de opţiunile la centre. În acelaşi timp nu va fi neglijată munca individuală, existând întotdeuna şi sarcini individuale în cadrul centrului, aceasta devenind o componentă a muncii în echipă.
Comparativ cu tradiţionalul, unde elevii sunt grupaţi în funcţie de capacităţile intelectuale, în alternativa step by step apar grupuri unde toţi elevii pot lucra împreună, urmând ca fiecare membru al grupului să-şi îmbunătăţească performanţele, dar şi să contribuie la creşterea performanţei grupului din care face parte.
Aşa cum precizam anterior, activitatea este centrată pe elev. Indiferent de centrul la care se află, copilului i se oferă posibilitatea de a-şi corecta singur greşelile după ce este atenţionat. Ca învăţător nu vom corecta agresiv înroşind caietul elevului, ci îl vom îndruma spre corectare. Ba mai mult, culoarea recomandată pentru corectarea erorilor este verde, nu roşu, din considerente ce ţin de efectul psihologic cromatic. Astfel copilul va adăuga în portofoliul său lucrări menite să îi aducă satisfacţii, dar şi reuşită, deoarece prin efortul de a se corecta, învaţă. După cum se poate vedea întreaga psihologie step by step este în favoarea elevului. Realizăm în felul acesta o triplă satisfacţie: a elevului, a învăţătorului, dar şi a părintelui care se bucură de acelaşi rezultat.
Putem afirma, fără a exagera, că un elev, după un an sau mai mulţi ani de studiu în cadrul alternativei Step by step, va fi capabil să pună întrebări pertinente, să formuleze răspunsuri precise şi corecte, va fi în stare să dialogheze ceea ce demonstrează că şcoala nu i-a oferit, dar nici nu i-a cerut doar informaţie.
Bibliografie
Ezechil, Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice.
www.stepbystep.ro