Parteneriatul părinți-profesori-elevi

Relația dintre familie și școala se caracterizează prin unificarea a doua surse importante pentru dezvoltarea și educarea personalității umane. De modul în care relaționează profesorii și părinții depinde formarea și instruirea copilului.

Pentru realizarea unui parteneriat cu părinții este necesar ca aceștia să fie consultați în adoptarea unor decizii privind copiii lor, să se folosească informațiile date de părinți despre copii în completarea informațiilor deținute de cadrele didactice. De asemenea, părinții trebuie să fie participanți activi la educarea propriilor copii.

În perioada actuală, în care părinții sunt tot mai mult preocupați de starea materială a familiei, există tendința din ce în ce mai accentuată de a lăsa răspunderea pentru educația copiilor în seama școlii. Părinții sunt mulțumiți fie că pot asigura traiul zilnic al familiei, fie că pot obține câștiguri din ce în ce mai mari, astfel încât să poată oferi copiilor tot ce își doresc din punct de vedere material. Și unii și ceilalți uită însă cât de important este timpul petrecut efectiv cu copiii, desfășurarea unor activități împreună cu aceștia. Din ce în ce mai des nici măcar temele nu mai sunt supravegheate de părinți, copiii fiind înscriși la after-school sau având acasă bone ce răspund și de efectuarea temelor. Treptat, părinții pot ajunge să nu mai cunoască problemele, preocupările, nevoile copiilor și poate apărea o ruptură în comunicarea și relația părinte-copil.

Am încercat, în consecință, să-i atrag pe părinți în desfășurarea unor activități împreună cu elevii. Într-o primă etapă, am folosit ca pretext activitatea de cerc pedagogic, știind disponibilitatea părinților în cazul acestor activități. Tema lecției fiind “Mozaicul”, am mobilizat câțiva părinți cu care m-am deplasat la un atelier din comuna Berceni, aflat sub patronajul fundatiei Second Chance, cu care avem o colaborare permanentă, unde se confecționează obiecte folosindu-se tehnica mozaicului. Acolo am fost inițiați în tainele realizării unor astfel de obiecte. Câștigul imediat a fost că părinții au putut să se simtă din nou ca niște copii care învață lucruri inedite și că și-au manifestat dorința de a participa la acțiunile caritabile ale fundației.

Etapa următoare a constat în participarea efectivă a părinților la activitatea cercului pedagogic, rolul lor fiind acela de a-i îndruma și ajuta pe copii la realizarea unor ghivece folosind tehnica mozaicului. Nu numai că părinții au putut trăi alături de copii emoțiile activității, dar și copii  s-au  simțit protejați și ajutați de către părinți și, mai mult, au fost mândri unii de ceilalți. La sfârșitul activității , cuvintele unei mame mi-au arătat că demersul meu de a-i implica pe părinți în activitatea copiilor a fost de bun augur : “Doamna învățătoare,am dori să repetăm cât mai curând experiența de astăzi!”

Următoarea întâlnire a avut ca pretext Ziua Femeii și de data aceasta participarea a fost majoritară. Le-am invitat pe mămici să petreacă o oră alături de copii la sfârșitul cursurilor. Surpriza pentru acestea a fost că, la terminarea programului artistic, întâlnirea nu s-a încheiat. Elevii au scos la iveală inimioare pe care au scris mesaje care începeau astfel : “Te iubesc pentru că…”. Emoțiile au fost maxime și de o parte, și de cealaltă. În continuare, mamele au fost invitate să extragă câte un bilețel și să răspundă la întrebările formulate de copii înainte de activitate, de genul : “Ce ai simțit când m-ai născut?”, “Ce părere ai despre comportamentul meu?”, “Sunt cum ti-ai dorit?” etc. Am fost cu toții încântați de sinceritatea răspunsurilor. Reușita acestei întâlniri a fost rezumată de vorbele uneia dintre mămici  : „Ne așteptam la o serbare obișnuită, dar cea de astăzi întrece toate serbările! Vă mulțumim pentru trăirile de astăzi!”

Aceste două activități mi-au arătat că merită în continuare să-i fac pe părinți să se “decupeze” din activitățile lor și să petreacă alături de copii lor momente de neuitat. Astfel se vor cunoaște mai bine, comunicarea dintre ei va fi mai bună, la fel și comunicarea cu școala, totul ducând la îmbunătățirea activității școlare a elevilor.

Bibliografie:
Chiru,Mihaela – „Cu părinții la școală”, Editura Humanitas, 2003.
Vrăjmaș,E. – „Consilierea și educația părinților”, Editura Aramis, 2001.

Accesări: 50

Articole asemănătoare