Ce îți trezește cuvântul parazit când îl rostești? Ai remarcat, dacă îl folosești și în ce măsură? Ai fost vreodată deranjat de acest cuvânt? Când l-ai auzit ultima dată?
Termenul este întâlnit în domeniul biologiei, dar se observă tot mai des întrebuințat în comunicarea orală, de către copii, adolescenți, tineri și adulți.
Conform Dexonline, PARAZÍT, -Ă, paraziți, -te, este adj., și s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. și înregistrează sensuri multiple: (Organism animal sau vegetal) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea. 2. Adj., s. m. și f. Fig. (Persoană) care trăiește din munca altora, care nu produce nimic. 3. Adj. Fig. Care nu are un rol util, efectiv; de prisos, inutil. 4. S. m. (La pl.) Perturbații electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice, de telecomunicații etc., cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din atmosferă. – Din lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite.
În cadrul articolului, se va lua în considerare sensul conotativ al cuvântului parazit, Care nu are un rol util, efectiv; de prisos, inutil. În biologie, aceste organisme sunt nocive, oamenii ferindu-se de prezența lor. La nivelul comunicării, azi, 80% dintre vorbitorii de limbă română au adoptat cuvinte parazitare, ca de exemplu: ă, î, păi, deci și le rostesc frecvent în momentele de gândire.
Ă – parazit întâlnit în pauza de gândire sau simulare a dorinței de a gândi
– este pronunțat prelungit și devine deranjant pentru ascultător
– prin rostirea continuă, mintea vorbitorului va fi direcționată în altă parte
– absența corelării dintre minte și gură, organ emitent al cuvintelor
Î – similar cu primul parazit
– sunet închis ce arată încordare
– presupune un efort mare în rostire
– indică o închidere / o limitare
PĂI – folosit cu ușurință
– marchează indiferența persoanei în actul comunicării
– implicarea superficială
– lipsa cunoștințelor
DECI – este o conjuncție coordonatoare disjunctivă
– are rol de a arăta concluzia unei acțiuni
– de obicei, leagă propoziții la nivel sintactic
– persoana este centrată doar pe formă și nu pe conținut
În urma analizelor lingvistice făcute, am constatat lipsa autocontrolului, vorbirea automată, nealocarea timpului pentru reflectare, încărcătura emoțională, stimuli declanșatori puternici care blochează gândirea, toate acestea determinând persoana să recurgă la paraziții verbali. Recomand tuturor elevilor renunțarea la paraziții inutili, ce duc la perturbarea actului comunicării. Am observat că este nevoie de patru ani ca o generație de elevi, dintr-un ciclu școlar, să îi elimine, cu toate acestea, doar unii reușesc. Este nevoie de o disciplinare a minții, de o concentrare maximă, de voință, de un control emoțional și de dorința de schimbare. Nu contează vârsta, nivelul de pregătire academică sau statutul social, aproape toți oamenii îi rostesc inconștient.
Păstrarea paraziților verbali înseamnă urâțirea comunicării orale, transmiterea unui mesaj de către locutor fiind împiedicată.
Prof. dr. coach,
Daniela Vodiță