Abandonul școlar reprezintă una dintre cele mai presante provocări ale sistemului educațional românesc contemporan. Fenomenul are multiple cauze, majoritatea legate de factori socio-economici, culturali și instituționali. Consecințele pe termen lung afectează nu doar parcursul individual al copiilor, ci și coeziunea socială, economia și dezvoltarea durabilă a societății.
Rezolvarea conflictelor în mediul școlar
În cadrul unei comunități educaționale, conflictele sunt o componentă firească a interacțiunilor umane. Prezența unor perspective, trăsături de personalitate și sisteme de valori diferite generează, în mod inevitabil, situații de tensiune. Școala, ca mediu în care se formează nu doar cunoștințe, ci și caractere, oferă contextul ideal pentru învățarea și practicarea abilităților de rezolvare a conflictelor.
Conflictul – între criză și devenire. Perspective teoretice și implicații educaționale
Articolul explorează conflictul din perspectivă educațională, accentuând valoarea sa formativă în dezvoltarea gândirii critice, a identității și a relațiilor interumane.
Importanța activităților extrașcolare în dezvoltarea psihoemoțională a elevilor
Educația modernă presupune mult mai mult decât acumularea de cunoștințe teoretice. În centrul oricărui demers educațional autentic ar trebui să stea dezvoltarea armonioasă a elevului, atât pe plan cognitiv, cât și emoțional, social și comportamental. În acest sens, activitățile extrașcolare joacă un rol esențial. Departe de a fi simple „pase de timp” sau activități opționale, acestea sunt veritabile surse de învățare nonformală, în care elevii își explorează potențialul, își descoperă pasiunile și își construiesc încrederea în sine.
Studiul textului epic
Pentru ca un text epic să fie bine receptat de elevi, aceştia trebuie să înțeleagă foarte bine aspectele referitore la autor/narator şi lector/naratar, precum şi importanța spațiului şi a timpului în opera epică.
Receptarea textului literar
Textul este cuvântul-cheie al comunicării, însă definirea lui unitară este aproape imposibilă. În viziunea lui P. Ricoeur, „numim text orice discurs fixat prin scriere”. Conform acestei definiții, aspectul discursului și al scrisului sunt condițiile pentru compunerea și recunoașterea textului.
Modelul comunicativ modern – esența interacțiunii eficiente în societatea contemporană
Comunicarea este fundamentul interacțiunii umane, iar modelul comunicativ modern reflectă adaptarea procesului comunicativ la nevoile și realitățile societății actuale. Accentul se mută de la transmiterea unidirecțională a informației la un proces interactiv, empatic și adaptabil, bazat pe feedback constant și pe o relație autentică între emițător și receptor.
Adevărul în era dezinformării. Educația liceală ca barieră împotriva fenomenului fake news
Într-o societate digitalizată, unde informația circulă cu o viteză fără precedent, capacitatea de a discerne între adevăr și fals devine una dintre competențele esențiale ale cetățeanului modern. Fenomenul fake news (știrilor false) nu mai este o problemă periferică, ci una centrală în formarea gândirii critice și a responsabilității civice. Elevii de liceu, ca utilizatori activi de rețele sociale și consumatori de conținut media, trebuie formați nu doar să recunoască știrile false, ci și să înțeleagă mecanismele psihologice, sociale și tehnologice care le favorizează apariția și răspândirea.
Teatrul – punte între lectură și trăire în analiza operelor literare
În contextul educației contemporane, în care competențele transversale și învățarea experiențială devin prioritare, teatrul reprezintă un instrument didactic valoros în predarea literaturii. Opera literară, mai ales cea dramatică, capătă valențe noi prin punerea ei în scenă, iar elevii au oportunitatea să trăiască și să înțeleagă mai profund mesajele, simbolurile și conflictele textului. În cadrul pregătirii pentru bacalaureat, teatrul poate deveni o punte între lectură și viață, între analiză teoretică și empatie.
Vitoria Lipan 2.0: amprenta digitală a unei femei puternice – scenariu de infuzare a conceptelor de educație media
Dezvoltarea competențelor de literație digitală în contextul educației literare contemporane necesită strategii pedagogice care să faciliteze transferul conceptual între universul ficțional al operelor clasice și realitatea digitală în care evoluează elevii. Scenariul didactic prezentat explorează modalitățile prin care personajele literare canonice pot deveni instrumente de analiză pentru înțelegerea identității digitale, oferind o perspectivă inovatoare asupra relației dintre caracterizarea literară și construirea profilului online.