În contextul reformelor educaționale continue și al cerințelor societății bazate pe cunoaștere, curriculumul școlar trebuie să fie dinamic și adaptabil. Cadrul European de Referință (European Reference Framework) subliniază necesitatea dezvoltării a opt competențe cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Realizarea acestor obiective nu poate fi atinsă exclusiv prin trunchiul comun, rigid și adesea limitat temporal. Aici intervin disciplinele opționale, ca elemente de flexibilizare și personalizare a ofertei educaționale.
Teaching Grammar Inductively: A Step-by-Step Approach
For many decades, grammar instruction has been dominated by the deductive approach, in which teachers present a rule explicitly before asking learners to apply it through controlled practice. While this method is efficient, it often results in superficial learning, with students memorizing rules without fully understanding their use in authentic communication. In contrast, the inductive approach places learners at the center of the discovery process, inviting them to infer rules by examining real examples of language in context. Research in second language acquisition (SLA) has shown that this process can promote deeper learning, learner autonomy, and long-term retention of grammatical structures (Ellis, 2006; Thornbury, 1999).
Utilizarea metodei clasa inversată în orele de biologie
Metodele tradiționale de predare a biologiei se confruntă adesea cu o limitare esențială: timpul insuficient pentru activități experimentale și investigative în cadrul orelor. Clasa inversată oferă o soluție prin redistribuirea strategică a activităților de învățare, permițând transferul achiziției inițiale de cunoștințe în mediul domestic și rezervând timpul prețios din clasă pentru aplicare practică și construcția activă a înțelegerii. Această abordare răspunde nevoii de a transforma ora de biologie dintr-un spațiu predominant expozitiv într-un laborator de investigație și gândire critică.
Informatica în ochii unui licean
Într-o dimineață de miercuri, când sunetul clopoțelului se stinge încet pe coridoarele liceului, iar elevii încă își adună gândurile pentru o nouă zi, sala de informatică începe să prindă viață. Monitoarele se aprind ca niște felinare electronice, scăldând încăperea într-o lumină rece, dar promițătoare.
Pentru un licean, această sală nu este doar un spațiu de învățare; este o poartă către un alt univers — unul construit nu din cărămizi, ci din biți, algoritmi și visuri digitale.
Design Thinking în orele de biologie
Design Thinking este o metodă iterativă, centrată pe utilizator, pentru rezolvarea creativă a problemelor. Se bazează pe cinci etape principale: empatizare, definire, ideație, prototipare și testare. Pune accent pe înțelegerea nevoilor reale, generarea multor idei, construirea de soluții palpabile și validarea lor cu utilizatori reali.
Dimensiunea socio-culturală a comunicării: De la teoria lui Vygotsky la contextul educațional contemporan
Comunicarea umană se dezvoltă în mod fundamental prin intermediul interacțiunilor sociale și este profund modelată de contextul cultural. Pornind de la teoria socio-culturală a lui Vygotsky, care subliniază rolul medierii sociale în formarea funcțiilor cognitive superioare, prezentul articol examinează multiple dimensiuni ale relației dintre cultură și comunicare. Analiza teoretică evidențiază modul în care factori precum statutul socioeconomic, nivelul educațional al părinților, practicile culturale de îngrijire și locația geografică influențează semnificativ dezvoltarea vocabularului și a competențelor lingvistice la copii. Articolul explorează, de asemenea, implicațiile acestor influențe socio-culturale în contextul educațional, acordând atenție particulară comunicării între profesori și părinți, precum și integrării studenților migranți. Prin sintetizarea cercetărilor din domeniu, se demonstrează că înțelegerea dimensiunii socio-culturale a comunicării este esențială pentru dezvoltarea unor practici educaționale eficiente și incluzive, care să țină cont de diversitatea culturală și de particularitățile fiecărui context social.
Dezvoltarea competențelor de literație ale elevilor din ciclul primar. Modalități de dezvoltare a vocabularului
Competențele de literație reprezintă fundamentul formării elevilor ca viitori cetățeni capabili să înțeleagă, să interpreteze și să utilizeze eficient informația scrisă. La nivelul ciclului primar, dezvoltarea vocabularului este esențială pentru construirea sensului, pentru comunicare și pentru progresul școlar. Articolul de față prezintă importanța literației în primii ani de școală și propune strategii și activități accesibile prin care cadrele didactice pot îmbogăți vocabularul elevilor.
Considérations méthodologiques sur l’enseignement du français en classe préparatoire
Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur l’enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire. On insiste sur les objectifs de l’ enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire prévus dans le Programme scolaire pour la discipline Langue moderne 1 applicable en classe préparatoire, de première et de deuxième du cycle primaire. De même, on fait quelques recommandations méthodologiques – utiles, je pense – sur l’enseignement du français en classe préparatoire. En ce sens, on relève l’importance d’enseigner le français d’un façon ludique et orale, d’organiser thématiquement les leçons de français pour les jeunes apprenants de presque six ans et d’utiliser une variété d’activités dans la classe. Finalement, on tire des conclusions et on fait quelques réflexions et suggestions sur l’enseignement du français en classe préparatoire et de deuxième du cycle primaire.
Conferința anuală eTwinning 2025, minunat prilej de a celebra ceea ce ne unește
În perioada 23-25 octombrie 2025, am avut ocazia extraordinară de a participa la Conferința anuală eTwinning 2025 „Celebrating what unites us”, care s-a desfășurat la Bruxelles, Belgia, sub coordonarea Centrul European de Coordonare eTwinning. Conferința anuală hibridă eTwinning din 2025 a celebrat și explorat educația pentru cetățenie (tema 2024-2025) și a pus accent pe tema 2025-2026, „Competențe pentru viață”. Acest eveniment a implicat profesori, școli și părți interesate din domeniul educației din întreaga Europă în discuții, ateliere și oportunități de networking axate pe modul în care educația promovează participarea democratică, valorile europene și abilitățile esențiale de viață. Organizarea acestei conferințe a fost foarte bună, începând de la ghidurile activităților, materialele suport, programul divers și interesant, formatori foarte bine pregătiți.
Gamificarea procesului de învățare și descoperirea aplicațiilor digitale
În ultimul deceniu, educația a trecut prin transformări profunde, accelerată de tehnologii digitale și de nevoia de a implica elevii în moduri tot mai creative. Unul dintre conceptele care a căpătat popularitate este gamificarea, adică integrarea mecanismelor specifice jocurilor în activitățile educaționale. Această abordare are potențialul de a crește motivația, implicarea și performanțele elevilor, transformând procesul de învățare într-o experiență atractivă, interactivă și relevantă.