Începând cu 2004, România și-a asumat în mandatul președintelui Ion Iliescu, participarea sa la Holocaust în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Ziua de 9 octombrie a fost declarată Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, scrie Cristina Slavic, muzeograf la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, întrucât „la 9 octombrie 1941, a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina.
Să învățăm să vedem cu inima
În fiecare dimineață, când intru în clasă, mă întâmpină 21 de perechi de ochi curioși, unii zglobii, alții mai triști, dar toți dornici de atenție și de înțelegere. Sunt copiii mei. Sunt mici, sunt sinceri, sunt diferiți. Unii provin din familii vulnerabile, alții poartă în spate etichete grele – „cu CES”, „dezavantajat”, „rrom”. Dar, dincolo de toate aceste cuvinte, sunt copii. Iar misiunea mea e să le arăt că fiecare dintre ei contează.
Plan de acțiune pentru integrarea elevilor cu deficiențe fizice și probleme de dexteritate
Conceptul de școală incluzivă definește școala accesibilă pentru toți copiii, deschisă, primitoare, cu curriculum flexibil, adaptat la cerințele educaționale speciale, cu evaluare permanentă, autentică. Originea acestui concept apare în Declarația Universală a Drepturilor Omului (ONU) din anul 1948. Ulterior, conceptul de incluziune a fost completat de UNESCO, devenind ,,un proces de consolidare a sistemului de învățământ de a-i include pe toți”. Pentru cadrele didactice, educația incluzivă se centrează pe dezvoltarea competențele participanților la educație, de a crea un mediu optim de învățare pentru toți elevii, de a deveni agenți/parteneri ai educației incluzive, de a facilita participarea tuturor elevilor la activitățile didactice.
Integrarea metodelor active în predarea limbii și literaturii române la liceu: între tradiție și inovație
Predarea limbii și literaturii române la liceu se află la intersecția dintre conservarea valorilor tradiționale și adaptarea la noile cerințe educaționale impuse de societatea informațională. Acest articol explorează modalități prin care metodele active de învățare – centrate pe elev și pe implicarea sa directă – pot revitaliza studiul disciplinei, oferind totodată o punte de legătură între patrimoniul cultural și competențele necesare secolului XXI.
Comment enseigner l’argumentation à l’aide de la pédagogie numérique ? (Étude)
L’argumentation est une compétence langagière et citoyenne essentielle, particulièrement dans l’enseignement du français langue étrangère (FLE). Avec l’essor des technologies, la pédagogie numérique offre de nouvelles perspectives pour développer cette compétence en articulant interaction, médiation et production collaborative. Cet article examine les cadres théoriques (CECR, TPACK, SAMR) et ceux de l’argumentation (Toulmin, Perelman & Olbrechts-Tyteca, Plantin) afin de proposer des scénarios didactiques favorisant la maîtrise de l’argumentation en contexte numérique.
Les textes de spécialités dans l’enseignement des langues
Dans l’apprentissage des langues étrangères l’enseignant doit toujours tenir compte du public auquel il s’adresse. Chaque professeur devrait avoir son rôle créateur dans la préparation des matériaux didactiques et aussi dans le choix des modalités didactiques nécessaires pour atteindre ses objectifs didactiques.
Evaluarea în predarea limbii și literaturii române la liceu: strategii, competențe și exemple aplicative
Articolul analizează rolul esențial al evaluării în procesul de predare a limbii și literaturii române la nivel liceal, în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Lucrarea explorează fundamentele teoretice, clasificarea metodelor de evaluare, corelarea acestora cu competențele-cheie europene și oferă exemple aplicative adaptate operele literare din programa școlară. Se prezintă modele concrete de itemi și se discută provocările și soluțiile actuale pentru o evaluare relevantă, incluzivă și centrată pe competențe.
Semnele cărții-labirint în mintea și în sufletul cititorului
Ce este lectura? Un drum labirintic spre inima cărții, o reinterpretare și o îmbogățire a sensurilor, o înflorire spirituală. Descifrarea unei cărți preferate devine un act de cunoaștere care ne determină să parcurgem calea către propriul eu și chiar dincolo de el. Se spune, adesea, că o creație reprezintă o realizare de sine, în dublu sens, atât în ceea ce-l privește pe creatorul ei, cât și în ceea ce-l privește pe cititor.
Limba română și formarea competențelor de literație în liceu
În calitate de profesor de limba și literatura română, am constatat că pentru a forma competențele de literație elevilor de liceu este necesar să abordăm diferit conținuturile și să nu ne raportăm doar la înțelegerea și redactarea corectă a unui text. Exigențele educației contemporane – definite atât de profilul absolventului de liceu, cât și de reperele europene (OECD, CE) – solicită dezvoltarea unei literații critice, digitale, culturale și civice.
Studiu de caz: Vorbirea și scrierea corectă în limba română
Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale ființei umane, fiind instrumentul prin care ne exprimăm gândurile, emoțiile și prin care stabilim relații sociale. În cadrul limbii române, respectarea normelor gramaticale și ortografice nu constituie doar un exercițiu formal, ci reflectă nivelul de educație, atenția la detalii și respectul față de interlocutor. Corectitudinea exprimării este esențială atât în vorbirea de zi cu zi, cât și în comunicarea scrisă, deoarece ea influențează modul în care suntem percepuți de ceilalți și determină eficiența actului comunicativ.