Noi forme ale agresivității în mediul școlar

Școala este locul principal în care sunt promovate valorile sociale, culturale și morale. Cu toate acestea în ultimii ani s-au dezvoltat tot mai puțin relațiile interpersonale și au luat amploare relațiile în mediul on-line. Tinerii folosesc tot mai mult Internet-ul ca forma de socializare, de cunoaștere. Își creează propriile pagini web, formează grupuri de conversații, de schimb de informații, poze, filmări.
Tot acest acces facil la informație și aceasta dezvoltare forțată a societății au făcut să apară și noi forme de manifestare a conflictelor care s-au transformat în violențe. Astfel, au apărut tot mai multe cazuri de filmări a scenelor agresive (happy slapping), de intimidări duse până la agresiuni prin intermediul mesajelor (cyberbullying) și violențe manifestate între tineri în cadrul întâlnirilor (date violence).
Lucrarea de față își propune o scurtă trecere în revistă a formelor de agresiune tot mai prezente în școlile românești, cu scopul de a trage un semnal de alarmă și de a fi un punct de pornire în cercetările ulterioare.

Articol integral

Analiză comparativă între învățământul preșcolar românesc și învățământul preșcolar german

Studiul, care a avut drept scop o paralelă între învățământul preșcolar din România și cel din Germania, a permis extragerea unor asemănări și deosebiri între cele două țări, din acest punct de vedere. Am ales spre comparaţie Germania, ştiind că învăţământul preşcolar din această ţară are o veche tradiţie, Fröbel fiind cel care, în 1840, a introdus termenul de „grădiniţă”, ca instituţie destinată să completeze educaţia pe care o primeau copiii în familie.

Articol integral

Comunicarea eficientă

Comunicarea eficientă presupune atât exprimarea conţinutului de idei, cât şi a intenţiei partenerilor de comunicare. Ea este, în primul rând, o chestiune de încredere şi de acceptare a ideilor şi sentimentelor celorlalţi. La baza celor mai multe aspecte legate de situația de comunicare stă de cele mai multe ori ideea de credibilitate. Fiecare vede lumea prin prisma sistemelor proprii de referinţă, influenţate de sentimente, de convingeri şi de comportamente. Cele mai multe dintre problemele credibilității pot fi rezolvate dacă cel puţin una dintre părţile implicate îşi dă seama că receptarea mesajelor celuilalt partener de comunicare este o problemă de percepţie.

Articol integral

Rolul dascălului în școală și în societatea modernă

Misiunea cadrelor didactice este înaltă, nobilă. Dascălii transmit generaţiilor tinere, în mod organizat şi planificat, valorile culturale create de generaţiile trecute, le îndrumă paşii în vastul domeniu al ştiinţelor, veghează asupra formării personalităţii lor, asupra orientării lor şcolare şi profesionale.

Articol integral

Dezvoltarea adolescentului pe baza metodei socratice

În psihologie, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte noţiunea de adolescenţă; de asemenea, cercetătorii nu au un punct de vedere unitar în definirea şi delimitarea acestei perioade de vârstă. Cu certitudine, însă, se impune aplicarea unor strategii didactice care să promoveze dezvoltarea gândirii critice, atât în activitatea elevului, cât și în activitatea profesorului.

Articol integral

Dezvoltăm personalități prin activități extracurriculare

Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris.

Articol integral

Influența personalității profesorului asupra activității didactice

Predarea poate fi consideratǎ ştiinṭǎ şi artǎ ȋn acelaşi timp, un tip de creaṭie aparte, raṭionalǎ şi intuitivǎ  totodatǎ.
În mǎsura ȋn care depǎşeşte limitele unei structurǎri riguroase a conṭinuturilor şi operaṭiilor ȋnvǎṭǎrii, ale programǎrii sau algoritmizǎrii, ale utilizǎrii stricte a terminologiei ştiinṭifice de specialitate şi a raṭionamentului pur cognitiv, predarea se deschide expresivitǎṭii, emoṭionalitǎṭii, subiectivitǎṭii individuale. În mǎsura ȋn care ea manifestǎ o tendinṭǎ de toleranṭǎ, de deviere de la forma ştiinṭificǎ, sau pur şi simplu aceasta nu se potriveşte unor conṭinuturi (ca de exemplu, celor ce aparṭin domeniilor social-umane, literar artistice etc.), apare posibilitatea includerii ȋn cuprinsul ei a unor elemente sau momente de noutate, de originalitate, de invenṭie sau creaṭie; a dezvoltǎrii unor moduri mai personale de a gândi şi realiza actul predǎrii.

Articol integral