Articolul prezintă experiența de formare oferită de programul „Google AI Professional Certificate”, parcurs pe platforma Coursera în cadrul inițiativei Adfaber, și modul în care competențele dobândite pot fi transferate în activitatea didactică. Sunt trecute în revistă cele șapte module ale programului – de la fundamentele Inteligenței Artificiale până la aplicații pentru cercetare, redactare, creare de conținut, analiză de date și dezvoltare de aplicații – cu accent pe aplicabilitatea lor imediată în practica școlară. Articolul ilustrează concret această aplicabilitate printr-un exemplu de utilizare a AI pentru transformarea unui tutorial video într-o hartă mentală, precum și prin discutarea complementarității dintre instrumentele clasice de analiză a datelor (Microsoft Excel) și cele moderne, bazate pe Business Intelligence și Inteligență Artificială. Dincolo de descrierea programului de formare, textul propune o reflecție asupra rolului profesorului într-un context educațional din ce în ce mai mediat tehnologic, subliniind că valoarea AI stă în sprijinirea, nu în înlocuirea, expertizei pedagogice.
Utilizarea GenAI în proiectarea didactică și crearea de resurse digitale
Lucrarea de față prezintă experiența de integrare a instrumentelor de inteligență artificială generativă (GenAI) în proiectarea unei activități de consolidare a caracterizării personajului literar Harap-Alb, la clasa a X-a, în cadrul Liceului Tehnologic Transporturi Auto din Timișoara. Articolul urmărește modul în care asistentul digital Monsha AI for Teachers poate sprijini construcția unei resurse didactice adaptate specificului învățământului tehnologic, unde eterogenitatea claselor și disparitățile de literație funcțională impun un echilibru atent între accesibilitate și rigoare conceptuală. Este documentat procesul complet, de la promptul inițial adresat aplicației, la analiza critică a propunerii generate și la ajustările pedagogice necesare pentru transformarea acesteia într-o fișă de lucru funcțională la clasă. Modelul aplicat este cel al profesorului ca filtru critic (teacher-in-the-loop): GenAI oferă un schelet structural, însă validarea, corectarea terminologică și profunzimea etică rămân în sarcina cadrului didactic. Articolul constituie, în esență, o reflecție asupra limitelor și beneficiilor acestei colaborări om–algoritm în proiectarea didactică.
Sinergia Erasmus+ și eTwinning în prevenirea obezității la adolescenți. Proiectul „Later is too late”
Obezitatea adolescentului este una dintre cele mai presante provocări educaționale și sociale ale ultimului deceniu. Organizația Mondială a Sănătății semnalează o creștere constantă a prevalenței obezității în rândul tinerilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătății fizice, emoționale și cognitive. Date recente arată că din 1990 până în 2022 numărul adulților obezi din Europa s-a dublat iar cel al elevilor adolescenți obezi a crescut de 4 ori. În acest context, am realizat că școala devine un actor esențial în formarea unor comportamente sănătoase. Cu dorința de a schimba tendința actuală în acest domeniu am implementat cu elevii de liceu care au frecventat cercul Protecția Mediului-Ecologie de la Palatul Copiilor Bacău împreună cu parteneri din Turcia și Polonia proiectul eTwinning intitulat „Later is too late”. Fiind un proiect de succes, în care elevii s-au implicat activ și au atins obiectivele propuse, apreciat cu etichetă națională și europeană în toate țările partenere, ne-am hotărât să-l ducem la nivelul următor, scriind un proiect de parteneriat Erasmus+ KA210. Aplicat în runda a II-a de proiecte a anului 2024, a fost aprobat în Franța și am început implementarea sa din luna martie a anului 2025.
Dincolo de lizibilitate. Utilizarea platformei LEMI și a inteligenței artificiale în adaptarea textelor literare pentru elevii din învățământul liceal tehnologic. Studiu de caz
Lucrarea de față investighează oportunitățile și limitele integrării resurselor digitale și ale inteligenței artificiale generative în adaptarea lingvistico-cognitivă a textelor literare complexe destinate elevilor din învățământul liceal tehnologic.
Literatura ca spațiu al alterității: strategii didactice pentru dezvoltarea interculturalității și a toleranței în clasele multietnice/ eterogene
Prezentul articol investighează valențele didactice, metodologice și axiologice ale textului literar ca instrument strategic în facilitarea dialogului intercultural și cultivarea toleranței în colectivele școlare caracterizate prin eterogenitate etnică sau socio-culturală. În contextul unei societăți postmoderne marcate de mobilitate și globalizare accelerată, sala de clasă din România tinde să devină un micro-univers multicultural complex; în absența unor strategii manageriale incluzive, acest spațiu riscă să propage fenomene de marginalizare, segregare latentă sau prejudecăți dobândite. Studiul demonstrează că limitarea predării la o perspectivă mono-culturală rigidă adâncește faliile sociale, în timp ce utilizarea textului literar ca deschidere către mintea și valorile „celuilalt” reconfigurează funcția educogenă și umanistă a disciplinelor filologice. Din punct de vedere teoretic, cercetarea analizează capacitatea unică a ficțiunii de a activa rețelele neuronale responsabile de simularea mentală și alfabetizarea emoțională, argumentând modul în care analiza critică a discursului oferă instrumentele necesare pentru deconstrucția generalizărilor abuzive și a stereotipurilor etnice sau sociale.
Abordarea interdisciplinară de tip STEAM ca premisă a învățării active în ciclul primar
Orarul organizat pe discipline separate ascunde adesea faptul că o problemă reală – construcția unui pod, amenajarea unei grădini – cere simultan calcul, observație științifică, desen tehnic și exprimare scrisă. Articolul de față analizează, pornind de la conceptul STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte, matematică) și de la teoria integrării curriculare a lui Beane, modul în care un proiect interdisciplinar bine structurat sprijină învățarea activă la ciclul primar și descrie desfășurarea unui astfel de proiect aplicat la clasă, împreună cu condițiile organizatorice care îi determină reușita.
Descoperirea Universului: O explorare a științei prin ochi de copil
Articolul propune o reflecție asupra modului în care copiii pot fi introduși în lumea științei încă de la vârste timpurii, prin activități accesibile și povestiri captivante despre spațiul cosmic, lumea microscopică, regnul animal sau fenomenele naturale. Pornind de la ideea că fascinația copiilor pentru mediul înconjurător este un punct de plecare valoros pentru învățare, textul discută câteva obiective posibile ale educației științifice timpurii – de la stimularea curiozității, la dezvoltarea gândirii critice și la cultivarea unui spirit de cercetare – și oferă exemple de experimente simple, ușor de adaptat la clasă sau acasă.
Mandala pentru starea de bine a copilului
Articolul abordează utilizarea mandalei ca activitate artistică menită să susțină starea de bine a copilului, cu aplicabilitate directă în învățământul preșcolar. Sunt prezentate originea termenului, provenit din limba sanscrită, și preluarea acestuia de către Carl Jung pentru a desemna desenele circulare, precum și semnificația mandalei ca simbol personal prin care copilul își exteriorizează lumea interioară. Lucrarea descrie materialele care pot fi folosite în astfel de activități – muzică de relaxare, cercuri goale sau mandale desenate în prealabil, consumabile de artă, hârtie colorată, creioane și markere – și evidențiază beneficiile pentru copii: stimularea creativității și a imaginației, regăsirea echilibrului emoțional, exersarea abilităților necesare manipulării obiectelor și a celor premergătoare scrisului. Sunt reliefate, de asemenea, dimensiunea de relaxare și concentrare a desenării mandalelor, apropiată de meditație, caracterul accesibil al activității, care nu presupune abilități artistice deosebite, și latura ei distractivă. Mandala se conturează, astfel, ca un instrument simplu prin care pot fi create în grupă momente de liniștire, de exprimare personală și de bucurie a lucrului cu forme și culori.
Lesson Study – model colaborativ pentru dezvoltarea profesorilor și învățarea elevilor (Erasmus+)
În perioada 11-13 martie 2026, am avut ocazia de a participa la o reuniune a proiectului DISCO+ („Dispositifs inclusifs de coopération”/ Sisteme de cooperare incluzivă), un proiect internațional de cooperare din cadrul programului Erasmus+ (Acțiunea Cheie 2), la care a participat ca partener local din Botoșani Colegiul Național „A. T. Laurian”.
Integrarea curriculară în proiectele eTwinning
În contextul modernizării sistemelor educaționale europene, după cum se știe, trecerea de la învățământul tradițional, centrat pe memorare, la un învățământ centrat pe competențe-cheie reprezintă o prioritate. Platforma ESEP (European School Education Platform) și programul eTwinning constituie instrumente fundamentale în realizarea acestei tranziții, dar și în abordarea modernă a conținuturilor de predare.
