Copilul îşi dezvoltă capacităţile acestui fenomen pornind de la baza concretă, materialul senzorial- perceptiv. La vârste mici, procesele cognitive sunt stimulate de activităţi de cunoaştere, de observare a mediului şi de imitare. Pe parcursul anilor, dascălul face legătura dintre concret şi abstract prin demersuri educative ce pornesc de la baza iniţială de cunoştinţe, înnoindu-le cu elementele ce completează domeniile vizate. Cu înaintarea în vârstă, gândirea abstractă va evolua rapid, deoarece copii asimilează foarte repede iar dascălul îi ajută sa progreseze logic şi sistematic. Se urmăreşte evoluţia pas cu pas, fiindcă orice lacună aduce cu sine alta mai importantă din punct de vedere cognitiv, fiecare piesă informaţională crează legături noi şi se conectează la sistemul central al cunoştinţelor.
Istoria învățată prin activități extracurriculare
Activitățile extracurriculare, prin care se asigură contribuții importante la optimizarea procesului de instruire şi educare a elevilor, se concretizează în mai multe forme, şi anume: cercul de istorie cu profil interdisciplinar, muzeul şcolar de istorie, excursia, vizita, concursurile şcolare pe teme de istoria patriei, aniversările unor evenimente din viaţa unor personalităţi locale sau a unor evenimente din istoria patriei.
Aceste activităţi completează ce au învăţat elevii la istorie în clasă, folosesc, în mod util şi plăcut, timpul în afara orarului şcolar al elevilor.
Studiu privind timpul liber al elevilor
Modalitățile de organizare a timpului pentru elevi sunt multiple: sport, muzică, lectură, plimbări în aer liber, calculator, televizor, reviste, toate sunt surse de informare și dezvoltare, de relaxare şi descărcare a energiilor negative acumulate în timp.
Pentru ca un timp liber să fie de calitate, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții: să se desfășoare într-o perioadă suficient de mare; să ducă la satisfacția copilului, să-i creeze bucurie; să lase copilul să se manifeste liber; să-i dea copilului posibilitatea să devină sociabil; să nu fie constrâns sau obligat să facă ceea ce nu-i place; să-i sporească încrederea în sine; să-i ofere copilului libertatea de a alege, astfel încât să-și dezvolte abilitățile, aptitudinile, curiozitatea, creativitatea, imaginația; să-i înlesnească copilului posibilitatea de a-și dezvolta personalitatea unică, în continuă transformare și adaptare.
Familia și școala, condiții educative determinante în construirea spiritului creativ
Mediul familial reprezintă baza dezvoltării personalităţii copilului, a valorilor morale, a stabilităţii emoţionale şi a fondului cultural. Familia constituie suportul iniţial în evoluţia individului, acţionând din trei direcţii diferite: prin intermediul tatălui ca imagine a autorităţii, mama ce conferă suportul afectiv şi fraţii ce determină apariţia conceptului de rivalitate. Gradul ridicat sau mediu de educaţie reprezentativ pentru părinţi sau pentru ceilalţi membri, nivel mediu-superior din punct de vedere economic, mărimea familiei şi participarea la cursuri la nivelul preşcolar asigură condiţii propice creativităţii.
Blocajele creativității la ciclul primar
A considera creativitatea ca fiind atributul doar al anumitor persoane este, din punct de vedere al ştiinţei psihicului, o greşeală imensă.
Marile invenţii sau operele de artă reprezintă doar limita superioară a aptitudinilor transformate în talent creativ. De fapt, orice fiinţă umană este creativă, într-un fel sau altul, chiar începând din mica copilărie. Din acest punct de vedere, dacă am analiza comportamentul unui prunc, am constata că, în realitate, el nu descoperă lumea ci o recreează.
„Legenda Ghiocelului”, între adevăr şi provocare (Proiect)
Învățarea integrată, bazată pe nevoia de cunoaștere și investigare pe demersuri unde curiozitatea copiilor capătă semnificație prin roluri asumate aduce beneficii de necontestat procesului de formare a competentelor și de cunoaștere a valorilor.
Legenda este un pretext care prin conținutul său îi atragem, să îi orientăm pe copii spre lectura citită sau audiată într-un moment cu grijă ales și integrat în tipuri de activități diferite, în momente neașteptate de copii.
Astfel că, în perioada 9-13 martie 2019 am desfășurat proiectul cu tema „Legenda Ghiocelului” – adevăr și provocare.
Le portfolio – méthode d’évaluation en classe de langue vivante
Le portfolio est une méthode alternative d’évaluation qui a attiré l’attention et l’intérêt des professeurs. Il était nécessaire de trouver une méthode d’évaluation flexible, une alternative aux modalités traditionnelles d’évaluation. Le terme est relativement nouveau dans la terminologie des sciences d’éducation.
Factorii determinanţi ce influențează calitatea motrică viteză (Studiu)
Numeroase sunt elementele care afectează viteza, dar factorii specifici care acţionează direct asupra acesteia sunt următorii: ereditatea, timpul de reacţie, capacitatea atletului de a depăşi rezistenţa externă, tehnica, concentrarea şi voinţa, precum şi elasticitatea musculară.
Vers une définition de la compétence de communication
La compétence représente un «ensemble des connaissances et des stratégies qui peuvent être mises en œuvre pour communiquer » (ALTE)
La compétence est aussi considérée comme une « aptitude reconnue à pouvoir (savoir-faire) produire telle ou telle conduite. En linguistique, le terme renvoie à une capacité sous-jacente opposée à la performance, qui est la manifestation langagière de la compétence. Cette distinction est apparue dans les travaux de Chomsky» (PDCC)
Părintele și profesorul – parteneri activi în procesul de construcție a identității copilului cu deficiențe senzoriale multiple
Copilul este o ființă complexă, deosebită și individuală, care coexistă prin relațiile pe care le construiește cu adulții, copiii și mediul exterior. Părintele și dascălul au responsabilitatea morală de a ocroti sănătatea fizică, psihică a copilului prin crearea unui mediu prietenos, activ, creativ și critic, un loc de îngrijire și învățare viabil, dezvoltându-i astfel sentimentul că este în siguranță alături de ei, de a-i oferi repere foarte precise în timp și spațiu care pot ajuta la observarea, investigarea și înțelegerea lumii înconjurătoare, plecând de la nevoile și interesele copilului. De asemenea, alături de părinte și profesor, copilul trăiește experiențe noi, senzatii și emoții noi, diverse și intense, se relaxează, se joacă, se îmbogățește spiritual, cognitiv, moral, își dezvoltă abilități intra și interpersonale. A crește, a fi îngrijit și educat într-un mediu fizic securizant, într-un mediu de stimulare multisenzorială este unul dintre dezideratele care ne dorim, noi, profesorii, ne dorim să fundamenteze întreg procesul terapeutic-recuperator al copilului cu DSM.