În cadrul orelor de curs destinate procesului de predare-învățare-evaluare a matematicii, am abordat, în anul școlar trecut, diferite metode tradiționale dar și activ-participative (instruirea programată, jocul didactic, metoda ciorchinelui, turul galeriei, metoda cubului) în vederea realizării unei bune înțelegeri a disciplinei matematică. În acest fel, orele de matematică s-au consumat atât în varianta clasică cât și utilizând T.I.C. (Tehnologia Informațiilor și a Comunicării).
Implicarea familiei în activitatea școlară a copilului
Familia elevului are un rol primordial în motivarea acestuia pentru învățare. Atitudinea familiei față de școală și profesori contează foarte mult fiind un factor determinant pentru obținerea succeselor școlare. Părinții sunt cei mai importanți în universul copilului, ei au puterea să influențeze, să motiveze copilul și să-l conducă spre succes.
Proiectarea demersului didactic la Limba și literatura română în gimnaziu – particularități structural-compoziționale
Unitatea de învăţare este o structură didactică flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, ce asigură profesorului consolidarea procesului didactic și elevilor, formarea unui comportament specific prin asimilarea unor competenţe specifice.
Stop prejudecăților!
Ca fost sportiv de performanță, am simțit de multe ori că unele persoane ne tratează ca pe niște ființe limitate din punct de vedere al inteligenței. Am avut acest sentiment și când practicam sport, dar și de când predau disciplina Educație fizică și sport în școală. Uneori, sportivii sunt catalogați greșit. Din acest motiv, m-am implicat ca voluntar în diferite proiecte ce previn sau combat discriminarea diferitor persoane.
Învățământul la răscruce
Suntem martorii unei mari provocări în evoluția omenirii cauzate de noul coronavirus, care a marcat profund majoritatea domeniilor de activitate și a avut un registru emoțional diversificat în mentalul colectiv – de la frică la curaj, de la pesimism la optimism, de la indiferență la nepăsare și implicare activă în bătălia antivirus. Această stare critică va putea fi depășită de omenire prin înțelepciune, asumare de responsabilități, stabilirea unor criterii juste pentru evaluarea acțiunii umane, a granițelor moralei și comportamentului civilizat, a drepturilor și libertăților cetățenești.
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu. Document sintetic de informare pentru părinți privind rolul competențelor dobândite la LLR
În învățământul gimnazial, Limba și literatura română ocupă în continuare un rol fundamental în formarea instructiv-educativă și în dezvoltarea psiho-emoțională, cognitivă, afectivă a copilului aflat în plin proces de evoluție, de la copilărie, la (pre) pubertate și adolescență. De aceea, noi, ca profesori și specialiști ai educației, iar dumneavoastră, ca părinți, contribuim împreună la construirea profilului absolventului de gimnaziu, cu scopul comun declarat, acela prin care şcoala (în colaborare cu familia) poate asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale la educație, atât pentru pentru dezvoltarea personală şi profesională, cât și pentru inserţia socială.
Transdisciplinaritatea: Temeiuri conceptuale (IV)
În vreme ce disciplinaritatea sau inter/ pluridisciplinaritate situa Subiectul în raport cu Obiectul pe un singur nivel de Realitate, transdiciplinaritatea implică o Realitate multinivelică și multireferențială.
Transdisciplinaritatea: Temeiuri conceptuale (III)
Logica terțului inclus este teoretizată de epistemologul Stéphane Lupasco, acesta contrazicând axioma terțului exclus, al logicii clasice.
Transdisciplinaritatea: Temeiuri conceptuale (II)
Real și Realitate, termeni care susțin logica binară a fizicii clasice, au cunoscut în viziunea transdisciplinară o modificare fundamentală de substanță, provocând mutații axiologice, epistemologice și ontologice.
Transdisciplinaritatea: Temeiuri conceptuale (I)
În studiul Societatea conștiinței, acad. Mihai Drăgănescu, abordând problema Erei Informației, distinge trei trepte: societatea informațională (ultimul deceniu al sec. 20), societatea cunoașterii (începutul sec. 21) și, o a treia, pe cale să se nască, societatea conștiinței (întemeiată pe mutaţiile produse de fizica cuantică, dezoltarea inteligenţei artificiale şi de toate formele de cunoaştere).