Într-o lume diversă marcată de pluralism cultural și moral, identitatea personală a fiecărui creștin, dar și cea colectivă devine tot mai fragilă. Credința creștin ortodoxă oferă un punct de sprijin ferm și puternic, un pilon al identității care răspunde nevoii umane de stabilitate spirituală și sens. În cadrul educației religioase, credința nu este doar o înșiruire de doctrine, ci o forță transformatoare a firii umane, capabilă să modeleze valorile personale, comportamentele și convingerile. După cum afirma Sfântul Apostol Pavel: „Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute” (Evr. 11, 1). Prin urmare, credința se află la temelia vieții creștinului care își dorește să își găsească un sens autentic și devine o cheie fundamentală în definirea identității personale și comunitare.
Comunicarea față în față și comunicarea online – asemănări și deosebiri
Comunicarea reprezintă fundamentul relațiilor umane și unul dintre cele mai importante procese sociale. În funcție de contextul istoric și tehnologic, oamenii au dezvoltat diverse forme de transmitere a mesajelor: de la tradiționala comunicare față în față și scrisoarea clasică, până la mijloace moderne precum rețelele sociale, e-mail-ul sau platformele de videoconferință. În acest eseu, voi analiza asemănările și diferențele dintre comunicarea directă, față în față, și comunicarea online, evidențiind rolul pe care fiecare îl joacă în viața noastră cotidiană.
Mentoratul ca vector al calității și inovării: Exemple de bune practici în proiectele eTwinning
Transformarea digitală a educației europene, accelerată prin programul Erasmus+ și platforma eTwinning, a generat noi provocări pentru cadrele didactice, care trebuie să integreze competențe digitale avansate cu pedagogii colaborative transnaționale. În acest context, mentoratul profesional devine un mecanism esențial de asigurare a calității și sustenabilității practicilor educaționale inovatoare. Prezentul articol examinează mentoratul ca vector strategic în cadrul proiectelor eTwinning, analizând modalitățile prin care transferul structurat de cunoștințe și competențe între cadre didactice experimentate și debютanți contribuie la excelența educațională. Fundamentat pe teoriile practicii reflexive (Schön, 1983) și pe principiile andragogiei (Knowles, 1984), studiul identifică și sistematizează bunele practici de mentorat care facilitează nu doar navigarea tehnică pe platforma ESEP (European School Education Platform), ci și dezvoltarea competențelor complexe necesare pentru proiectarea, implementarea și evaluarea colaborărilor educaționale transfrontaliere de calitate.
Civic Engagement and EU Values at the Heart of New Erasmus+ Projects
Sunt profesori care visează la o școală mai deschisă, mai vie, mai aproape de Europa. Și sunt momente când visul devine realitate. Pentru mine, acest moment a fost seminarul „Civic Engagement and EU Values at the Heart of New Erasmus+ Projects”, desfășurat în Cagliari, Italia, în perioada 16–19 septembrie 2025 – un eveniment care mi-a schimbat nu doar perspectiva profesională, ci și felul în care privesc educația ca misiune.
Educația financiară – o lecție pentru viață
Într-o lume tot mai complexă, în care banii circulă cu o viteză uimitoare, iar deciziile economice ne influențează la fiecare pas, educația financiară a devenit o abilitate esențială pentru viața de zi cu zi. Nu mai este vorba doar despre matematică sau economie, ci despre înțelegerea modului în care ne raportăm la resurse, la nevoi și la responsabilitate.
Elevii în era competențelor digitale: Building Digital Skills for Educational Success
Proiectul Building Digital Skills for Educational Success a evidențiat importanța competențelor digitale în educație, transformând lecțiile tradiționale în experiențe interactive, inovative și incluzive. Prin tehnologie, platforme interactive și medii imersive, elevii și profesorii au dobândit abilități esențiale pentru viitor, pregătindu-se pentru provocările profesionale și sociale ale secolului XXI.
Integrarea mijloacelor digitale la clasele primare
Contextul educațional contemporan se caracterizează prin emergența „elevului digital”, o generație care se dezvoltă în mod natural într-un ecosistem tehnologic dominat de interfețe tactile și aplicații interactive. Pentru a menține relevanța și eficiența procesului educațional, integrarea mijloacelor digitale în învățământul primar nu mai constituie o opțiune facultativă, ci o necesitate pedagogică fundamentală. Această integrare reprezintă o completare organică a metodologiilor tradiționale, aducând valoare adăugată întregului act didactic, de la predare și învățare, până la evaluarea formativă și sumativă.
Abordarea diferențiată și individualizarea activităților de învățare
Învățământul modern, actual vizează existența unei instrucții și a unei educații flexibile în scopul asigurării dezvoltării capacităților și a aptitudinilor fiecărui elev, ținându-se cont de propriile posibilități. Este important ca fiecare cadru didactic să-și organizeze procesul de predare-învățare-evaluare în așa fel încât elevul să fie în centrul demersului didactic, oferindu-i calea spre interiorizare a unor mijloace proprii de însușire a cunoștințelor, de aplicare în practică în mod constant și creator.
Orizonturi ale cunoașterii în educația contemporană
Copilăria este una dintre cele mai importante etape din viața unui individ, având un impact profund asupra dezvoltării sale viitoare. Fiecare copil este unic, iar această unicitate trebuie să stea la baza tuturor deciziilor luate în privința lui. Scopul principal este de a-l sprijini să-și atingă potențialul maxim. Cu cât ne apropiem mai mult de copil și îl înțelegem mai bine, cu atât vom ști mai clar cum să-l susținem în procesul său de dezvoltare.
Le nécrologe comme espace de mémoire et d’apprentissage culturel : perspectives didactiques pour le FLE
Le présent article interroge la valeur didactique du nécrologe dans l’enseignement du français langue étrangère (FLE). Souvent perçu comme un texte périphérique, voire marginal, le nécrologe constitue pourtant un espace discursif d’une richesse exceptionnelle, à la croisée de la mémoire collective, de l’identité culturelle et de l’expression linguistique. À travers l’analyse de sa structure, de ses fonctions et de ses usages pédagogiques, cet article met en lumière les potentialités du nécrologe pour le développement de la compétence interculturelle, discursive et citoyenne. L’étude s’appuie sur les orientations du Cadre européen commun de référence pour les langues (CECRL) et sur les programmes scolaires roumains de langues étrangères, qui valorisent la compréhension de textes authentiques, la réflexion sur les valeurs et la capacité à produire un discours sensible, nuancé et culturellement situé.