The Erasmus+ mobility project, titled „Model United Nations” (MUN) and focused on environmental issues, took place in Antalya, Turkiye, from April 15th to 19th, 2024. This event was the second mobility under the Erasmus+ program, aimed at engaging students in crucial discussions on global environmental challenges, fostering international cooperation, and enhancing participants’ skills in diplomacy, leadership, and problem-solving. Participants were from France, Italy, Serbia, Poland, Romania, Ireland and, of course, Turkiye.
O altfel de motivație: Fii profesorul lui TEDI!
Din punct de vedere teoretic, motivația pentru învățare a elevilor este „acea categorie de stimuli care îl determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni”. Motivația învățării se definește ca totalitatea mobilurilor care susțin energetic, activizează și direcționează desfășurarea activității de învățare. Ea conferă sens și coerență actelor de învățare și se trăiește subiectiv ca o stare de tensiune, rezultată din confruntarea trebuințelor celui care învață cu modul cum își reprezintă acesta diferitele conținuturi, cerințe, situații și rezultate ale activității de învățare. În funcție de sursa din care provine, distingem între motivația extrinsecă (sursa este externă activității de învățare: competiția, încurajarea, lauda, recompensa, dojana, mustrarea, pedeapsa etc.) și motivația intrinsecă (sursa este internă: dorința de cunoaștere, de perfecționare, trebuința de statut ridicat, aspirațiile profesionale, dorința de a fi util etc.)
Povești terapeutice și jocuri în dezvoltarea competențelor socio-emoționale la preșcolari
Unul dintre cele mai importante roluri pe care le avem ca și educatoare este să ne preocupăm de dezvoltarea socială și emoțională a copiilor din grădiniță. Preşcolaritatea este perioada cea mai indicată pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor emoţionale şi sociale, pe parcursul cărei copilul îşi dezvoltă competenţe fundamentale în plan cognitiv, emoţional şi social esenţiale pentru adaptarea la viaţa adultă.
Integrarea elementelor TIC în ora de limba și literatura română
Rolul cadrului didactic nu este doar de transmițător al informației, ci și unul de facilitator al învățării, prin crearea unui ambient (scop, informații, resurse, strategie), construirea cunoașterii cu ajutorul TIC, în vederea realizării eficiente a învățării. Regândind propria misiune, profesorul se poate transforma în facilitator al învățării, prin crearea unui ambient (scop, informații, resurse, strategie), construirea și dezvoltarea cunoașterii cu ajutorul instrumentelor și aplicațiilor digitale. Valoarea pedagogică a utilizării noilor tehnologii este reprezentată de măsura integrării acestora în realizarea eficientă a activității de învățare.
Jocul didactic matematic în grădiniță
Sarcinile instructiv-educative din grădiniță se îmbină armonios cu latura ludică, astfel realizându-se dezideratul învăţarii prin joc, prin organizarea activităţilor de către educator în acest scop. Eficienţa educativă depinde însă de felul în care se asigură concordanța între tematică, subiectul acţiunii şi particularitățile individuale ale fiecărui preșcolar (Verza, 1978, p. 89).
Stimularea inteligențelor multiple. Proiect eTwinning: Eight Doors of Intelligence
Scopul proiectului eTwinning „Eight Doors of Intelligence” este de a permite copiilor să-și descopere propriile domenii de inteligență prin diferite situații de învățare și realizarea conexiunilor între ariile curriculare.
Metode folosite pentru dezvoltarea capacității de comunicare orală în ciclul primar
Prin raportarea la experienţa de viaţa a copiilor, ţinând cont de noile cerinţe ale vieţii sociale, învățătorul are menirea de a-i conduce pe elevi să înţeleagă că o caracteristică a noastră este comunicarea. Din experiența de la clasă, ne dăm seama cât de greu le este elevilor să comunice ceva în legătură cu un obiect sau o activitate desfășurată, tocmai din cauza necultivării capacității proprii de comunicare. Se poticnesc, se bâlbâie, se refugiază în interjecții, nu mai au ce spune. În viitor, aceștia vor fi adulții care nu vor ști să se refere clar şi ordonat la un obiect anume, să descrie o situație sau un fenomen. Este recomandat să se încurajeze și comunicarea pe orizontală (elev-elev), aplicând metode care să contribuie la: dezinhibarea elevilor, disponibilitatea pentru dialog deschis,capacitatea de argumentare şi de analiza.
Învățarea bazată pe joc și gamificare în sala de clasă (Curs în cadrul proiectului Erasmus+)
Liceul Tehnologic „Stefan Hell” Sântana este o instituție de învățământ care deține acreditare Erasmus+ în domeniul educației școlare, pe perioada anilor 2021 – 2027. Proiectul (VIP) Viitorul – Învățare In Progres, cu numărul 2023-1-RO01-KA121-SCH-000118903, are ca scopuri dezvoltarea competențelor pedagogice, educației incluzive, integrarea TIC și a platformelor educaționale în activitățile didactice la grădiniță, clase primare și gimnaziale prin mobilități de formare, respectiv îmbunătățirea competențelor de comunicare, lingvistice, TIC ale elevilor și cadrelor didactice prin activități de cunoaștere a patrimoniului cultural European, în parteneriate interșcolare Erasmus+.
Valențele stilistice ale conversiunii în textele lui I.L. Caragiale
Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) reprezintă un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în crearea unui cuvânt nou prin transformarea unei părţi de vorbire în altă parte de vorbire, adică prin schimbarea clasei lexico-gramaticale. Apariţia cuvântului nou este produsă, utilizând mijloace sintactice şi semantice, fără ajutorul afixelor lexicale, deşi uneori sunt folosite afixe gramaticale specifice noii părţi de vorbire în care se încadrează. Astfel, în exemplele Noaptea este răcoroasă. şi Noaptea dorm neîntors., cuvântul noaptea este mai întâi un substantiv cu funcţia de subiect şi mai apoi, deoarece este invariabil şi un determinant temporal, este adverb provenit din substantiv.
Istoriografia învățământului românesc
Au existat încercări prin care numeroşi autori au evidenţiat istoricul învăţământului românesc. Cea mai veche încercare o datorăm lui George Missail, magistrat şi publicist român, care manifestă o vădită pasiune pentru problemele trecutului cultural al românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. El a publicat între anii 1865-1866, în revista Buletinul Instrucţiunii Publice, nouă articole despre istoria învăţământului la români în secolul al XVII-lea şi primele decenii ale secolului al XIX-lea, purtând titlul Şcoalele şi învăţătura la români. Este prezentată, pe rând, istoria şcolilor din cele trei ţări române, în diferite epoci, în circa 100 de pagini. Articolele nu au fost vreodată culese în volum şi ele au rămas aproape uitate în filele revistei amintite.
