Președintele României a promulgat zilele trecute legea declarării anului 2026 ca „Anul Brâncuși”, iar expozițiile maestrului de la Hobița au continuat anul aceasta să colinde mari capitale ale lumii: Paris, Roma, Viena și Amsterdam. În context, merită să evidențiem ceva mai puțin cunoscut.
Dimensiunea formativă a educației antepreșcolare în societatea modernă
Educația antepreșcolară reprezintă prima etapă formală a procesului de formare a personalității copilului, un context în care se construiesc bazele dezvoltării cognitive, afective și sociale. În societatea modernă, marcată de schimbări rapide și de diversificarea mediilor de învățare, dimensiunea formativă a educației timpurii capătă o importanță majoră. Articolul de față analizează principalele dimensiuni formative ale educației antepreșcolare, rolul cadrului didactic, al familiei și al mediului socio-cultural în dezvoltarea armonioasă a copilului mic.
De ce este matematica fundamentală pentru arhitectură?
Arhitectura ar putea fi caracterizată ca matematică aplicată în spațiul tridimensional. Oricine privește un peisaj urban – de la grandoarea unui zgârie-nori de sticlă și oțel, la simplitatea armonioasă a unei case tradiționale – observă imediat forma și estetica.
Puțini se opresc, însă, să vadă limbajul invizibil care stă la baza întregii construcții: Matematica.
Platforma digitală Livresq ca instrument în predarea geografiei: oportunități și implicații pedagogice
În contextul transformării digitale a educației și al implementării tehnologiilor informaționale în procesul didactic, platformele educaționale digitale au devenit instrumente esențiale pentru modernizarea predării disciplinelor școlare. Geografia, ca disciplină care implică studiul spațiului geografic și al fenomenelor complexe care se manifestă la nivelul acestuia, beneficiază în mod deosebit de integrarea tehnologiilor digitale în procesul de predare-învățare.
Mobilitatea elevilor români în Finlanda: experiențe educaționale prin Erasmus+
În cadrul proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA121-SCH-000209037, elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Viteazul” din Târgoviște au participat, între 25 și 29 august 2024, la o mobilitate de grup desfășurată la Mutalan Koulu, în Joensuu, Finlanda. Pentru elevii cu vârste între 11 și 13 ani, această experiență a reprezentat mai mult decât un schimb școlar: a fost o aventură de cunoaștere, prietenie și explorare a unui model educațional recunoscut la nivel internațional.
Mobilitatea Erasmus+, o experiență de învățare și formare pentru elevi
În cadrul proiectelor Erasmus+, mobilitățile școlare reprezintă una dintre cele mai valoroase oportunități de dezvoltare pentru elevi. Participarea la o astfel de experiență oferă nu doar contactul direct cu o altă cultură, ci și ocazia de a aplica, într-un context real, competențele dobândite în școală. În luna martie 2025, un grup de elevi de la Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza din Galați a participat la o mobilitate de formare profesională în Limassol, Cipru, fiind însoțit de profesori coordonatori și mentori.
Contribuția activităților extracurriculare bazate pe muzică la crearea unui mediu incluziv pentru elevii din învățământul primar
Activitățile extracurriculare joacă un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a copiilor, oferindu-le oportunități de exprimare, colaborare și dobândire de competențe diverse. În ultimii trei ani, am coordonat un cerc de chitară la ciclul primar și gimnazial, cu un grup eterogen de copii, inclusiv cu nevoi speciale (cecitate, obezitate, astm și ADHD).
În acest articol, îmi propun să împărtășesc experiența mea în implementarea unui program extracurricular incluziv, evidențiind provocările întâmpinate, strategiile adoptate și impactul pozitiv observat asupra participanților.
Fiche de travail pour un document vidéo
Cette fiche pédagogique propose une exploitation didactique du clip musical « La femme chocolat » d’Olivia Ruiz dans le cadre d’un cours de français langue étrangère. Le document audiovisuel choisi s’inscrit dans le domaine personnel et aborde les thématiques de la santé, de l’alimentation et de l’image corporelle, particulièrement pertinentes pour des apprenants de niveau A2-A2+. À travers une approche multimodale qui articule compréhension audiovisuelle, analyse textuelle et production orale, cette séquence vise à développer les compétences communicatives des apprenants tout en les sensibilisant aux enjeux socioculturels liés aux normes esthétiques contemporaines.
IA et prononciation correcte – ChatGPT au service des élèves
La prononciation demeure, pour de nombreux élèves, l’un des plus grands défis dans l’apprentissage du français langue étrangère. Même lorsque le vocabulaire et les règles grammaticales sont bien assimilés, des obstacles comme la peur de se tromper, l’absence de contact avec un locuteur natif ou le manque d’un modèle constant freinent souvent l’expression orale.
Dans le contexte actuel, où les outils numériques et l’intelligence artificielle prennent de plus en plus d’importance dans l’éducation, ChatGPT apparaît comme un partenaire accessible et motivant pour dépasser ces difficultés.
Comment analyser et choisir les documents vidéo en classe de FLE
L’intégration de documents audiovisuels dans l’enseignement du français langue étrangère constitue une pratique pédagogique incontournable qui permet aux apprenants de développer simultanément leurs compétences de compréhension orale et leur connaissance de la culture francophone. Toutefois, la sélection et l’exploitation efficaces de ces supports nécessitent une démarche méthodique et rigoureuse. Cet article propose un cadre d’analyse structuré en cinq dimensions complémentaires, précédé de huit critères de sélection essentiels, afin d’optimiser l’utilisation des documents vidéo en contexte didactique.