Prezentul articol abordează problematica comprehensiunii textului literar în contexul didactic, cu accent pe etapa de postlectură și pe importanța microstructurilor textuale în formarea competențelor de lectură. Plecând de la premisa pluralității interpretative a textului literar, se argumentează necesitatea unei abordări didactice centrate pe elev, care să promoveze autonomia în receptarea și interpretarea operei literare. Studiul diferențiază între macrostructurile textuale (sensuri globale, elemente de teorie literară) și microstructurile textuale (detalii semnificative care facilitează înțelegerea profundă a mesajului), subliniind rolul esențial al acestora din urmă în procesul de comprehensiune. Ca exemplificare practică, se prezintă o secvență didactică bazată pe tehnica Sherlock Holmes și pe o resursă educațională deschisă (escape room digital), aplicată în studiul operei Mica vrăjitoare, de Otfried Preussler, demonstrând potențialul metodelor interactive în dezvoltarea gândirii critice și a competențelor de lectură semnificativă (reading for meaning).
Specificul întâlnirii de dimineață în educația preșcolarilor
Managementul optim al grupului de elevi începe în cadrul momentului Întâlnirea de dimineaţă. Începutul zilei oferă tuturor copiilor posibilitatea de a se conecta optim la cerinţele grupului, ale spaţiului şi ale activităţilor planificate pentru ziua respectivă.
Importanța activităților de educație fizică în dezvoltarea personalității preșcolarului
Unul dintre elementele de bază ale sistemului educațional al copiilor îl constituie educația fizică a tinerei generații, aceasta contribuind la pregătirea unui tineret capabil, sănătos și puternic pentru a se integra în societatea modernă.
Evaluarea prin proiecte tematice în educația preșcolară și școlară. Repere generale de design al cercetării
Evaluarea educațională reprezintă un proces esențial în formarea și dezvoltarea preșcolarilor și școlarilor, contribuind semnificativ la conturarea competențelor și abilităților acestora. În contextul schimbărilor din educație și al orientării către metode de predare și evaluare centrate pe elev, evaluarea prin proiecte tematice a devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale, precum testele scrise sau examenele standardizate. Această formă de evaluare încurajează învățarea activă, gândirea critică și lucrul colaborativ, permițând elevilor să abordeze teme relevante într-un mod integrat și creativ.
Strategii digitale aplicate în practica evaluării
In the context of rapid technological changes and globalization, schools need to help students develop essential skills for the 21st century, such as critical thinking, problem-solving, communication, creativity, and digital literacy. The shift to online education has driven teachers to integrate digital tools and applications into their daily teaching practices. Digital evaluation strategies are interactive, providing continuous feedback and personalized learning experiences. They rely on the teacher’s creativity in selecting digital tools and designing assessments. Online platforms like Google Classroom and Kahoot, along with digital portfolios, enable real-time analysis, personalized reports, and long-term progress tracking. These strategies support formative and summative assessments, optimizing the learning process and fostering self-reflection, while also ensuring student privacy and security.
Dezvoltarea creativității elevilor prin jocuri didactice
Play has long been recognized as a free, logical activity with clear rules, offering both recreational and educational value. Beyond its social and formal learning contexts, play stimulates creativity, imagination, and the expression of artistic emotions. In formal education, play transforms into role-playing, knowledge games, and exploratory activities, enhancing communication, spontaneity, and creativity. Educational games foster cognitive, social, and creative development, encouraging critical thinking and problem-solving. Dice-based games, for example, introduce surprise and flexibility, promoting creativity and rapid decision-making. Overall, such games enhance engagement, teamwork, and active learning, making education both enjoyable and effective.
Educația prin joc și joacă, de la tradițional la digitalizare!
„Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe” spunea Aristotel. Tehnologia informațională este o nouă etapă în evoluția societății, un nou stil de viață, iar grădinița are un rol important, deoarece aceasta reprezintă „punctul de pornire” pentru societatea de mâine. Datorită dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor, grădinița trebuie să se reinventeze pentru a oferi copiilor tot ceea ce au nevoie pentru a se dezvolta, deoarece motivarea reprezintă un punct cheie al învățării eficiente, iar motivarea se obține prin feedback, răspunsuri, gândire și implicare activă pentru ca obiectivele să fie îndeplinite. La grădiniță, copiii învață cel mai bine prin experiențe concrete, explorare și interacțiune – fie prin metode tradiționale, fie prin instrumente digitale adaptate vârstei lor, unde jocul reprezintă fundamental învățării.
Education and Competencies
Contemporary educational systems face unprecedented challenges in fostering intercultural competence within increasingly diverse societies. As schools remain among the most influential institutions for advancing intercultural understanding, the experiences of formal educators provide invaluable insights for developing effective pedagogical approaches. Historically, education operated under the paradigm of uniform provision—a universal school system designed to promote equity by minimizing differences and facilitating social integration. However, contemporary educational discourse confronts a fundamental tension: how to simultaneously recognize and valorize cultural differences while promoting authentic cultural integration and holistic student development, both within educational institutions and broader society.
Asigurarea stării de bine la preșcolari
Conceptul de stare de bine (well-being) în contextul educației timpurii constituie o paradigmă fundamentală pentru dezvoltarea armonioasă a preșcolarului. Această sintagmă complexă și multidimensională transcende simpla noțiune de confort fizic, referindu-se la calitatea globală a experienței educaționale a copilului. În mediul preșcolar, starea de bine presupune crearea unui ecosistem educațional în care copilul se simte în siguranță, apreciat și stimulat cognitiv și emoțional, beneficiind de un climat instituțional care favorizează dezvoltarea integrală a personalității sale.
Tranziția elevilor de la ciclul gimnazial la cel liceal: provocări și oportunități
Trecerea elevilor de la învățământul gimnazial la cel liceal constituie, fără îndoială, un moment definitoriu în evoluția lor intelectuală și personală. Din perspectiva predării limbii și literaturii române, această etapă de tranziție implică o adaptare complexă, deoarece elevii sunt chemați să depășească zona predominant gramaticală și să pătrundă în universul mai profund și mai nuanțat al literaturii, al interpretării textului și al reflecției critice. Dacă în gimnaziu accentul cade în principal pe formarea competențelor lingvistice și gramaticale, în liceu accentul se deplasează către dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a exprimării personale coerente.
