Jocul reprezintă una dintre cele mai importante activități ale copilului în perioada educației timpurii. Pentru copil, jocul este o modalitate firească de a cunoaște lumea, de a explora, de a comunica și de a relaționa cu cei din jur. Deși este asociat adesea cu relaxarea și distracția, jocul are o valoare educativă deosebită, contribuind la dezvoltarea globală a copilului.
Tehnologia la ora de științe sociale – nu un scop, ci o cale de a ajunge mai aproape de elev
Generațiile de elevi se schimbă, iar odată cu ele se modifică și modul în care profesorul este chemat să construiască experiențele de învățare. Elevii de astăzi trăiesc într-un mediu în care tehnologia este prezentă aproape permanent: comunică prin intermediul dispozitivelor digitale, caută informații online, creează și distribuie conținut, reacționează rapid la stimuli vizuali și sunt obișnuiți cu accesul imediat la informație.
În acest context, întrebarea nu mai este dacă tehnologia trebuie să intre în sala de clasă. Ea este deja prezentă acolo, prin experiențele, deprinderile și modul de raportare la lume al elevilor. Întrebarea importantă este cum o putem transforma dintr-un instrument utilizat predominant pentru comunicare și divertisment într-o resursă autentică pentru învățare.
Étude de spécialité sur l’intelligence artificielle au service de l’enseignement du FLE
Cette étude de spécialité analyse les possibilités d’intégration de l’intelligence artificielle (IA), et plus particulièrement de l’IA générative et des agents conversationnels tels que ChatGPT, dans l’enseignement du français langue étrangère (FLE). Elle s’inscrit dans une conception actionnelle de l’enseignement des langues, conformément au Cadre européen commun de référence pour les langues (CECRL) et à son Volume complémentaire, qui élargit les compétences prises en compte à la médiation, à l’interaction en ligne et aux dimensions plurilingues et pluriculturelles. L’étude montre que l’IA peut constituer un outil de différenciation, de personnalisation, de production de supports, de rétroaction et de développement de l’autonomie, à condition de rester subordonnée aux objectifs linguistiques et communicatifs.
Starea de bine a cadrului didactic – premisă pentru construirea unei școli sănătoase. Reflecții și implicații educaționale în urma unei mobilități Erasmus+
Calitatea procesului educațional este influențată nu numai de competențele profesionale ale cadrului didactic, ci și de capacitatea acestuia de a-și menține echilibrul fizic, mental și emoțional în contextul solicitărilor profesiei. În această perspectivă, formarea continuă a profesorilor trebuie să includă și dimensiunea stării de bine, a rezilienței și a prevenirii epuizării profesionale. Prezentul articol valorifică experiența participării la cursul de formare Healthy Teachers, Healthy Schools, desfășurat în perioada 25–31 iulie 2026, în Cagliari, Sardinia, Italia, în cadrul unei mobilități Erasmus+.
Mental Health Awareness în școală – experiența unei formări Erasmus+ și impactul asupra dezvoltării organizației școlare
Sănătatea mintală reprezintă una dintre prioritățile actuale ale politicilor educaționale europene, fiind recunoscută ca un factor determinant al succesului școlar, al incluziunii și al stării de bine a întregii comunități educaționale. În acest context, programul Erasmus+ oferă oportunități relevante pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și pentru transferul bunelor practici în organizațiile școlare.
Fracții în natură – activitate de învățare outdoor în cadrul proiectului „ICAR – Innovation and Creativity Arise Results”
Unul dintre cele mai importante avantaje ale educației outdoor este posibilitatea integrării disciplinelor de studiu într-un mod natural și atractiv. În activitățile outdoor, elevii pot aplica simultan cunoștințe și competențe din: matematică, științe, arte vizuale, educație civică, comunicare în limba română. Această abordare interdisciplinară favorizează transferul cunoștințelor și dezvoltarea unei perspective unitare asupra realității.
Dincolo de sala de curs: experiența mea Erasmus+ pentru starea de bine
Uneori, o experiență de formare profesională nu înseamnă doar acumularea unor informații noi, ci și descoperirea unor modalități diferite de a învăța, de a lucra și de a te raporta la tine și la cei din jur. Pentru mine, participarea, în luna iulie, la cursul Erasmus+ „The Well-Being Code: Energy Tools and Mind-Body Activities for Self-Care”, desfășurat la Stockholm, a fost o experiență practică, dinamică și profund personală.
Valorificarea instrumentelor digitale în învățământul primar. Experiențe Erasmus+
Transformarea digitală a educației reprezintă una dintre prioritățile sistemelor europene de învățământ, iar programele Erasmus+ oferă profesorilor oportunitatea de a experimenta metode moderne de predare și de a transfera bune practici în activitatea didactică. Participarea la cursul de formare ICT Tools for Creative and Collaborative Classroom, desfășurat la Lisabona, în perioada 27 iulie – 1 august 2026, a constituit o experiență profesională valoroasă, prin care au fost explorate aplicații digitale inovatoare, adaptabile învățământului primar. Dintre acestea, instrumentele Conker, Diffit și Napkin s-au remarcat prin accesibilitate, flexibilitate și posibilitatea de a crea activități interactive, diferențiate și colaborative, oferind modalități concrete de integrare a acestor aplicații în activitatea didactică și impactul lor asupra dezvoltării competențelor elevilor.
Abordări didactice inovatoare în predarea mecanicii elevilor cu cerințe educaționale speciale
În ultimele decenii, educația incluzivă a devenit un principiu fundamental al politicilor educaționale europene și naționale. Școala modernă urmărește dezvoltarea potențialului fiecărui elev prin adaptarea procesului instructiv-educativ la nevoile individuale. În acest context, profesorul de fizică are responsabilitatea de a proiecta activități care să faciliteze accesul tuturor elevilor la cunoașterea științifică.
De la date statistice la intervenție pedagogică remedială. Analiză pe datele de la simularea județeană și cea națională din anul 2025, la disciplina geografie
Articolul prezintă o analiză comparativă bazată pe datele empirice colectate în urma simulării județene și a simulării naționale din anul 2025, la disciplina geografie, în cadrul Colegiului Economic „Ion Ghica” din Bacău. Studiul corelează indicatorii de participare și distribuția notelor pentru a identifica punctele critice în pregătirea elevilor de clasa a XII-a. În final, este propus un plan de măsuri remediale fundamentat metodologic, menit să optimizeze performanțele școlare în vederea examenului de bacalaureat.