Selon la didactique moderne des langues vivantes, l’enseignement doit être centré sur l’apprenant qui doit s’impliquer directement dans son apprentissage. Mais pour atteindre à ses objectifs, l’enseignant doit choisir des méthodes appropriées à l’âge des apprenants, au niveau de leurs connaissances, aux objectifs opérationnels établis. On utilise des méthodes différentes pour enseigner à l’école primaire, au début et à la fin du secondaire, aux adultes parce que le contenu doit être adapté aux besoins éducationnels, et en plus la motivation, les aptitudes à l’apprentissage changent avec l’âge ; certaines diminuent et d’autres apparaissent.
Modalități de cultivare a limbii române în școală
Pronunţarea şi scrierea, întrebuinţarea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie, formularea corectă din punct de vedere morfologic şi sintactic a unui enunţ, fie propoziție, fie frază, evitarea confuziei între cuvinte, respectarea unor cerinţe minime de ordin stilistic sunt repere esenţiale, obligatorii ale învăţării limbii române în şcoală şi, după aceea, pe parcursul întregii existenţe. Școala are rolul, pentru început, prin studiul limbii întemeiate pe norma cultă și prin talentul pedagogic al profesorului de limba română de a-i determina și motiva pe elevii de gimnaziu să-și însușească organizat, progresiv și conștient, noțiunile de bază de fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, topică, dar și de stilistică. Apoi, este necesară exersarea deprinderii de a distinge ceea ce este corect, conform normei, de ceea ce este greșit sau abatere de la normă și de a transpune și aplica în texte proprii forma literară a limbii, cultivându-li-se astfel interesul pentru cunoașterea limbii române și prețuirea ei.
Clasic și… experiențial în învățarea limbilor moderne
Tendințele actuale în pedagogie acordă prioritatea învățării experiențiale grație caracterului său autentic, imediat verificabil, original și centrat pe cel care învață. Se vorbește de metodele moderne activ-participative, implicându-i pe elevi în procesul de predare-învățare și prezentând numeroase avantaje: acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, sunt centrate pe activitatea de învăţare a acestuia, subiect al procesului educaţional, pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire, sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea fiind una formativă, stimulează motivaţia intrinsecă, relaţia profesor-elev se bazează pe respect şi colaborare.
Importanța autoevaluării în învățarea limbilor moderne. Necesitatea conceperii unor instrumente adecvate
Neglijată sau tratată cu superficialitate din lipsă de timp, autoevaluarea tuturor actorilor implicați în predarea-învățarea limbilor moderne se dovedește esențială în procesul văzut ca întreg. Reflecția asupra propriului efort de învățare, în cazul elevului, sau de predare și de evaluare, a profesorului se dovedește un factor decisiv pentru motivație. În cadrul orelor de limbă modernă, autonomia celui care învață se realizează, în primul rând, prin conștientizarea propriului progres, al efortului și reușitei de etapă. Se întrevede așadar necesitatea constituirii unor instrumente adaptate de autoevaluare. Portofoliul Lingvistic European reprezintă neîndoielnic un model, însă necesitatea creării unor instrumente de autoevaluare pentru elevii școlii noastre impune ca demersul să fie pus în practică.
Construirea competenței de lectură în primii ani de școală
Învățarea cititului reprezintă fundamentul întregului parcurs școlar. Modul în care copilul este ghidat în primii ani determină nu doar competența tehnică de decodare, ci și relația afectivă cu lectura. Cititul trebuie construit progresiv, diferențiat pe niveluri de vârstă și susținut prin metode didactice variate și mijloace de învățământ adaptate. O abordare echilibrată, care îmbină rigoarea didactică cu elementele ludice, contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de carte și față de învățare în general. Învățarea citirii nu este un act mecanic, ci un proces complex, care presupune dezvoltarea atenției, a memoriei, a gândirii și a capacității de înțelegere.
Importanța voluntariatului în viața copiilor noștri
Clasa de elevi, ca un univers socio-relațional complex, dezvoltă o varietate de relații și interacțiuni din care elevul deprinde o serie de norme și valori pe care le dezvoltă pe termen lung. Aceasta deprindere, internalizare sau chiar învățare socială este dependentă de funcționarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. Cu cât elevii sunt mai implicați în activități ce necesită cooperarea, cu atât atmosfera generală în clasă va fi mai bună.
Împreună pentru natură – educație, colaborare și sustenabilitate în cadrul proiectului eTwinNature
În anul școlar 2025–2026, școala noastră este parteneră în proiectul eTwinNature, desfășurat pe platforma eTwinning, în colaborare cu unități de învățământ din Turcia, Grecia, Bulgaria, Lituania și Italia. Proiectul urmărește să consolideze cooperarea internațională, să promoveze educația ecologică și să dezvolte competențele digitale ale elevilor prin activități interdisciplinare centrate pe natură, sustenabilitate și învățare colaborativă.
Hrana în contextul calității vieții omului modern (Studiu de specialitate)
Articolul de față propune o incursiune accesibilă și bine documentată în relația dintre alimentație și calitatea vieții, cu relevanță directă pentru educația pentru sănătate în mediul școlar. Pornind de la mecanismele biologice fundamentale ale nutriției și ajungând la impactul alimentației moderne asupra sănătății cronice, studiul oferă cadrelor didactice un material de referință util în abordarea interdisciplinară a temelor de igienă, biologie și educație pentru sănătate. Cunoașterea principiilor unei alimentații echilibrate reprezintă o competență esențială pentru viața cotidiană a elevilor, iar școala rămâne unul dintre cei mai importanți vectori de formare a unor comportamente alimentare sănătoase și durabile.
Pași spre incluziune: Rolul activităților interdisciplinare în dezvoltarea elevilor cu CES
Educația incluzivă presupune depășirea granițelor curriculumului tradițional și valorificarea unor contexte variate de învățare, adaptate nevoilor fiecărui elev. Prezentul articol analizează impactul unei activități extrașcolare interdisciplinare – integrând Limba și literatura română cu Științele naturii – asupra dezvoltării psihocomportamentale a unei eleve din clasa a VII-a, diagnosticată cu deficiență mintală moderată. Prin intermediul atelierului „Povestea florii mele”, desfășurat în cadru nonformal, s-au urmărit progrese la nivel cognitiv, socio-emoțional și comportamental. Rezultatele observate susțin valoarea pedagogică a abordărilor interdisciplinare în lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) și pledează pentru integrarea sistematică a unor astfel de activități în practica educației incluzive.
Rețelele sociale și impactul asupra elevilor din clasele primare
Rețelele sociale au devenit o parte importantă a vieții cotidiene pentru milioane de persoane din întreaga lume. Chiar dacă aceste platforme sunt create pentru adolescenți și adulți, tot mai mulți copii din clasele primare petrec timp online pe diverse rețele, ceea ce ridică întrebări importante legate de impactul acestora asupra dezvoltării și bunăstării copiilor.
