EDICT – Pagina 12 – Revista Educației

Ionela Lăcrămioara Aionesă • Liceul Dimitrie Cantemir, Darabani (Botoşani) • România

27 octombrie 2025 • 6 minute

Proiectele Erasmus, un mod de construire a lumii de mâine!

Erasmus din Rotterdam a fost un cărturar umanist, a cărui viață a fost pusă în slujba afirmării părerilor sale, a adevărului, contrar superstițiilor, dogmelor sau regulilor constrângătoare ale unei perioade sau ale unui loc de cult. Astfel, programele Erasmus+ ale Comisiei Europene se desfășoară în spiritul unei experiențe nemijlocite, a unei realități care nu așteaptă să fie explicată, ci verificată direct, valorificând toate simțurile umane și toate achizițiile sociale, civice, tehnologice ale lumii moderne.
Prezentul articol propune o incursiune în tematica abordată de proiectul nostru, oferind descrieri și link-uri care pot constitui experiențe de învățare și de multiplicare, cu speranța că sunt de folos tuturor celor care le pasă ce se întâmplă cu viitorul planetei și cu generațiile ce vor urma.

Articol complet →

Alina Tudorache • Universitatea Valahia din Târgoviște (Dâmboviţa) • România

26 octombrie 202526 octombrie 2025 • 6 minute

The Impact of Artificial Intelligence Tools on English Language Learning and Assessment

Artificial intelligence (AI) has emerged as a transformative force in education, offering innovative approaches to learning, teaching, and assessment. This paper explores the impact of AI tools on English language learning (ELL) and assessment, highlighting their pedagogical potential, advantages, limitations, and implications for teacher competencies. It also provides examples of current AI-based applications that can enhance English language instruction. The study argues that while AI can augment teaching and learning through personalization and efficiency, its ethical, pedagogical, and professional challenges must be addressed to ensure responsible integration in English language education.

Articol complet →

Ioana Savu • Școala Gimnazială Buică Ionescu, Glodeni (Dâmboviţa) • România

26 octombrie 202526 octombrie 2025 • 6 minute

Creativitatea în procesul instructiv-educativ, prin intermediul metodelor moderne

Din perspectivă etimologică, termenul creativitate își găsește originea în cuvântul latin creare, care desemnează procesele de făurire, naștere și zămislire. Introducerea conceptului în domeniul psihologiei se datorează lui G. Allport în 1937, care a redus această noțiune la dimensiuni precum atitudinile, inteligența sau trăsăturile temperamentale. Allport considera că fenomenul creativității reprezintă un ansamblu de trăsături specifice fiecărui individ la un anumit nivel, iar potențialul creativ, prezent în mod universal la toți oamenii, poate fi actualizat și dezvoltat prin intervenții educaționale adecvate. Margaret A. Baden definește creativitatea ca posibilitatea de realizare a combinațiilor originale din idei preexistente, în timp ce Paul Popescu-Neveanu o conceptualizează ca „o dispoziție generală a personalității spre nou, o anumită organizare stilistică a proceselor psihice în sistem de personalitate”.

Articol complet →

Constantin Cristinel Diaconu • Școala Gimnazială, Puiești (Buzău) • România

26 octombrie 202525 octombrie 2025 • 5 minute

Copilărind cu matematica

Înainte ca matematica să însemne cifre și reguli, ea trăiește în lumea copilului ca o poveste. Începe în clipa în care un copil privește un fluture și observă că aripile lui sunt la fel, sau când vede că floarea din grădină are cinci petale, nu patru. Începe când descoperă că, dacă bate din palme într-un anumit ritm, sunetul se repetă mereu la fel.
Așa se naște prima formă de înțelegere a ordinii: din curiozitate, din joc, din uimirea de a vedea că lumea are reguli, chiar dacă nimeni nu i le-a spus.

Articol complet →

Iuliana Roxana Onofrei • Școala Gimnazială Buică Ionescu, Glodeni (Dâmboviţa) • România

25 octombrie 202525 octombrie 2025 • 5 minute

Prevenirea abandonului școlar

Abandonul școlar continuă să fie una dintre cele mai serioase provocări ale sistemului educațional românesc. Fenomenul afectează nu doar parcursul individual al elevilor, ci și dezvoltarea socială și economică a comunităților. Un copil care renunță la școală își limitează semnificativ șansele de integrare profesională și socială, riscând marginalizarea și excluziunea. De aceea, prevenirea abandonului școlar trebuie privită ca o responsabilitate comună – a școlii, a familiei și a întregii societăți – și abordată printr-un echilibru între măsuri de prevenție și acțiuni de intervenție.

Articol complet →

Irina Pletea • Colegiul Național Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș (Argeş) • România

25 octombrie 202524 octombrie 2025 • 5 minute

Competențele de comunicare

La nivelul finalităţilor procesului de învățământ, s-a trecut „din zona cunoştinţelor, spre cea a scopurilor (instructiv – educative), de aici în zona obiectivelor şi, în ultimele două – trei decenii, în zona formării competenţelorˮ. Din perspectiva Comisiei Europene, competenţele-cheie reprezintă „un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”. Sunt sugerate opt domenii: comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine, competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţa digitală (TSI – Tehnologia Societăţii informaţiei), competenţa socială şi competenţe civice, competenţa a învăţa să înveţi, competenţa iniţiativă şi antreprenoriat și competenţa sensibilizare şi exprimare culturală.

Articol complet →

Paul Tămăslăcaru • Colegiul Tehnic Ion Mincu, Focșani (Vrancea) • România

24 octombrie 202524 octombrie 2025 • 6 minute

Tehnologizarea examenelor naționale

Când ministrul educației, Daniel Funeriu, a propus înregistrarea audio-video a examenelor naționale, procentul de reușită a scăzut dramatic. Lipsa viitorilor studenți a determinat Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație să propună subiecte din ce în ce mai ușoare pentru sesiunile de bacalaureat astfel încât rata de promovabilitate să crească. Concret, ne-am întors de unde am plecat, sau cum ar spune românul: nici usturoi n-am mâncat și nici gura nu ne miroase! Pentru a nu intra în colaps, unele instituții, precum postlicealele, s-au adaptat din mers: și-au propus să înscrie la programele lor de formare absolvenți de liceu fără diplomă de bac, urmând ca, la finele ciclului de instruire, elevul să prezinte dovada absolvirii examenului cu pricina. Să zicem că introducerea camerelor video și-a atins scopul și rata de fraudare a concursurilor a scăzut; mă gândesc, totuși, cât de mult este aplicată această măsură și în celelalte instituții ale statului, pentru că impresia generală ar fi că doar învățământul se supune acestor tipuri de inițiative.

Articol complet →

Mărioara Cipleu • Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont, Oradea, Structura Tileagd (Bihor) • România

24 octombrie 202523 octombrie 2025 • 6 minute

Dezvoltarea abilităților de comunicare în rândul copiilor cu CES

Datorită prezenței elevilor cu cerințe educative speciale (CES), sistemul de învățământ a trecut recent prin schimbări fundamentale de paradigmă, concretizate în conceptele de educație integrată și școală incluzivă. Acești elevi prezintă dificultăți diverse (de comunicare, limbaj, orientare spațială, atenție, ritm de lucru, emoționale etc.), dar nu trebuie etichetați, ci recunoscuți ca având CES. Ei necesită un sprijin sporit din partea adulților (părinți, profesori), materializat prin atenție suplimentară, educație individualizată, răbdare și înțelegere. Pentru a le permite să progreseze în ritmul propriu și conform capacităților individuale, este esențială flexibilizarea curriculum-ului școlar, implicând adaptarea conținuturilor, metodelor și tehnicilor de lucru. (Darie, 2014, p.1)

Articol complet →

Diana Elena Păuna • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 5, Slatina (Olt) • România

24 octombrie 202523 octombrie 2025 • 5 minute

Magia poveștilor în activitățile educative ale preșcolarilor

Literatura pentru copii, în special basmele și poveștile clasice, constituie un resursă pedagogică esențială în educația timpurie, facilitând nu doar dezvoltarea competențelor lingvistice, ci și formarea unor abilități cognitive, sociale și emoționale complexe (Bettelheim, 1976; Zipes, 2012). În contextul educației preșcolare contemporane, abordările didactice integrate, care combină multiple domenii de dezvoltare într-o secvență coerentă de activități, s-au dovedit deosebit de eficiente în promovarea unei învățări holistice și semnificative (Katz & Chard, 2000).

Articol complet →

Ioana Lucia Graur • Școala Gimnazială Nr. 75 Leonardo da Vinci (Bucureşti) • România

23 octombrie 202522 octombrie 2025 • 6 minute

Stimularea creativității prin proiectele eTwinning în clasele primare

Într-o lume aflată într-o continuă transformare, în care inovația, flexibilitatea și gândirea originală devin resurse esențiale pentru succesul personal și profesional, școala are datoria nu doar de a transmite cunoștințe, ci și de a cultiva potențialul creativ al fiecărui copil. Creativitatea, adesea înțeleasă ca un dar nativ, este în realitate o abilitate care poate fi educată, încurajată și dezvoltată prin metode și contexte adecvate.

Articol complet →

EDICT Revista educației