Opționalul „Universuri ale experienței umane” propune elevilor din clasa a VIII-a o călătorie prin teme esențiale ale literaturii și vieții, menite să dezvolte gândirea critică, empatia și sensibilitatea estetică. Prin lectură, elevii explorează identitatea, relațiile sociale, emoțiile și memoria colectivă, descoperind legătura dintre experiența personală și patrimoniul cultural. Acest demers educativ își propune să ofere elevilor o astfel de hartă interioară, transformând lectura într-o călătorie de explorare a sinelui și a realității înconjurătoare.
Lectura devine punctul de plecare într-o lume a imaginației și reflecției. În această perspectivă, cărțile nu sunt doar texte, ci instrumente de cunoaștere și autotransformare. Romanul „Hoțul de cărți” de Markus Zusak arată cum poveștile pot salva și educa, oferind cititorului lecții despre curaj, compasiune și responsabilitate în fața adversităților, pe când, în „Inimă de cerneală” de Cornelia Funke, personajul principal are darul magic de a aduce personaje din cărți în lumea reală citind cu voce tare.
Perioada copilăriei, cu vulnerabilitățile și mirările ei, este explorată prin romanul „Mizerabilii (Cosette. Gavroche)” de Victor Hugo, unde inocența și curajul copiilor contrastează cu nedreptatea și dificultățile lumii adulte. În paralel, relațiile de familie capătă semnificații profunde în „Războiul care mi-a salvat viața” de Kimberly Brubaker Bradley, unde sprijinul și responsabilitatea ajută la depășirea traumelor.
Prietenia, ca expresie a solidarității și loialității, se reflectă în „Prietenii copilăriei mele” de Wilson Rawls, unde legătura cu animalele devine simbol al devotamentului. De asemenea, căutarea identității și frământările adolescenței sunt ilustrate de „Cum să spui te iubesc” de Robert Ersten și „De veghe în lanul de secară” de J. D. Salinger. În același timp, mediul școlar oferă contextul confruntărilor, lecțiilor și descoperirilor de sine, așa cum le surprinde „Cum am supraviețuit clasei a VIII-a” de Robert Ersten, evidențiind provocările adolescenței și dinamica socială.
Curiozitatea și dorința de cunoaștere ghidează drumul inițiatic al elevului. În „Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupery și „Tabăra” de Louis Sachar, lecturile devin prilej de introspecție, reflecție filosofică și descoperire a lumii. Pe de altă parte, aventurile și călătoriile în lumea largă, cum sunt prezentate în „Ocolul Pământului în 80 de zile” de Jules Verne și „O călătorie spre centrul Pământului” de același autor, dezvoltă curajul, spiritul explorator și înțelegerea lumii.
Emoțiile și sensibilitatea sunt puse în valoare în „Ca peștele în copac” de Lynda Mullaly Hunt, unde acceptarea diferențelor și dezvoltarea empatiei devin teme centrale, în timp ce experiențele afective și dimensiunea spirituală sunt reflectate în „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens, în care se urmărește metamorfoza profundă a personajului principal.
Unele texte dezvoltă dimensiuni alegorice sau simbolice. Astfel, „Ferma animalelor” de George Orwell oferă elevilor instrumente de interpretare critică, evidențiind dinamica puterii și responsabilitatea morală. La fel, lumea imaginară și fantezia se manifestă în „Orașul Ember” de Jeanne DuPrau sau „Gargantua și Pantagruel” de François Rabelais, unde satirele și creaturile fabuloase stimulează imaginația și gândirea critică.
Tradiția narativă și lecțiile morale se regăsesc în „Harap-Alb” de Ion Creangă și „Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu, dar și în volumul „Povești despre Păcală și Tândală” de Alexandru Mitru, în care se valorifică umorul popular și inteligența mascată sub naivitate a personajelor.
Înțelegerea trecutului și a comunității este cultivată prin „O scurtă istorie a lumii” de Ernst Gombrich și „Istoria lui Răzvan” de Horia Corcheș, în timp ce memoria colectivă și lecțiile istorice sunt tratate prin volumul coordonat de Monica Onojescu despre perioada comunistă, precum și prin „Jurnalul Annei Frank” de Anne Frank și ”Socoteala diavolului” de Jane Yolen, care păstrează vie amintirea Holocaustului și importanța responsabilității morale.
Literatura științifico-fantastică oferă o perspectivă inedită asupra lumii și a condiției umane, combinând imaginația cu reflecția filosofică. În această categorie se încadrează Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama de Matei Vișniec, unde un vizitator extraterestru ajunge pe Pământ și este fascinat de lucrurile simple ale oamenilor, dorindu-și ca suvenir o banală pijama, dar și în „Marțianul” de Andy Weir, care urmărește supraviețuirea unui astronaut izolat pe Marte.
De asemenea, sensibilitatea artistică și introspecția se dezvoltă prin poezie, cu autori precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Nina Cassian, Ana Blandiana, Magda Isanos și Mircea Cărtărescu, prin care frumusețea umană prinde un contur unic, iar lectura versurilor devine un exercițiu de empatie, invitând cititorul să înțeleagă emoțiile, trăirile și experiențele celorlalți.
În ceea ce privește dialogul între literatură și film, acesta este explorat prin ecranizările romanelor „Oliver Twist” de Charles Dickens și a seriei „Cireșarii” de Constantin Chiriță, care permit elevilor să vizualizeze personajele și acțiunile, să descopere interpretări vizuale ale textelor și să înțeleagă modul în care povestea poate fi adaptată și transformată. Astfel, ecranizările nu doar completează lectura, ci stimulează imaginația, compararea diferitelor perspective și analiza critică a mesajului literar.
În concluzie, opționalul pentru clasa a VIII-a oferă un parcurs diversificat și integrat, în care lectura devine experiență de autocunoaștere, reflecție morală și dialog cultural. Teme precum: lectura, copilăria, familia, prietenia, școala, aventura sau memoria istorică se împletesc armonios, oferind elevilor instrumente pentru a înțelege complexitatea lumii și a propriei identități.