Procesul didactic actual este centrat pe nevoile, aspirațiile şi interesele elevului. Activitatea de învățare trebuie să fie un proces constructiv în care elevul să aibă un rol activ, fiind încurajat şi stimulat să participe la propria sa formare. Profesorul este organizator şi facilitator al procesului de învățare în care sunt implicați elevii săi. Activitatea didactică trebuie să fie proiectată pe învățare, pe elev, astfel încât fiecare educabil să beneficieze de intervenția formativă a educatorului. Prin folosirea strategiilor didactice interactive se promovează învățarea activă şi colaborarea susținută între elevi care lucrează orgnizați pe grupe pentru realizarea competențelor propuse.
Pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, prezentăm trei metode de învățare care pot fi folosite la clasă, cu exemple de aplicare la disiplina geografie.
Dintre metodele şi tehnicile de învățare prin colaborare care optimizează calitatea învățării, asigurând achiziții durabile, amintim: mozaicul, fishbowl, turul galeriei, interviul în trei trepte şi creioanele la mijloc.
Turul galeriei este o metodă de învățare prin colaborare care-i implică activ pe elevi în procesul propriei formări. Colectivul clasei, împărțit în microgrupuri de 5-6 elevi, este solicitat să lucreze la rezolvarea unei probleme care are mai multe soluții posibile, mai multe perspective de abordare. Fiecare grup trebuie să elaboreze un plan care să se materializeze în realizarea unui produs ce va fi realizat pe o foaie de flipchart. Aceste soluții pot fi reprezentate sub diferite forme: grafice, desene, idei principale, tabele, etc., pe suporturi care să fie vizibile de la distanță şi care să constituie concepția tuturor membrilor grupului Această metodă necesită abilități de a analiza şi sintetiza informația, de a emite judecăți de valoare, de a prezenta concentrat ideile formulate, de a comunica eficient. Stimulează gândirea şi creativitatea, implicând activ elevii în rezolvarea sarcinilor, aceştia asumându-şi responsabilități în cadrul grupului din care fac parte.
Prezentăm un exemplu de aplicare a acestei metode în cadrul unei lecției de geografie la clasa a XI-a.
Unitatea de învățare: Degradarea şi protecția mediului
Subiectul lecției: Managementul mediului înconjurător
Tipul lecției: mixtă
Timp de lucru: 10 minute
Secvența: Obținerea performanței
Scenariu didactic – Etapele aplicării acestei metode sunt următoarele:
1 – Prezentarea sarcinilor de lucru: profesorul scrie pe tablă conceptul „Managementul oraşului Constanța” şi solicită grupelor de elevi să identifice o problemă cu care se confruntă oraşul şi apoi să precizeze câte două soluții de rezolvare a intervențiilor umane care au afectat mediul natural. Rezolvarea problemei trebuie realizată pe foaia de flip-chart.
2 – Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru: elevii analizează elementele mediului în care trăiesc, solul, vegetația, aerul, apele subterane sau Marea Neagră, şi în ce măsură caracteristicile acestora au fost afectate de intervenția umană. Realizează pe foaia de flip-chart planul lor de intervenție pentru o problemă identificată: aglomerația în trafic, poluarea atmosferei, poluarea apelor, deteriorarea țărmurilor, degradarea solurilor, deteriorarea vegetației, etc.
3 – Expunerea rezultatelor activității, pe pereții clasei, formând o galerie expozițională de produse.
4 – Turul galeriei: un elev „ghid” din fiecare grupă rămâne să dea explicații vizitatorilor în dreptul lucrării sale, iar ceilalți membri examinează „galeria” cu rezultatele activității celorlaltor grupe, comentează, adresează întrebări de clarificare ghidului, notează alte idei sau întrebări în subsolul foilor de flip-chart expuse. „Vizitatorii” pot propune calificative pentru fiecare lucrare, scriindu-le pe post-it-uri, pot scrie şi alte idei sau întrebări.
5 – Evaluarea rezultatelor: fiecare grupă îşi reexaminează produsul şi-l evaluează prin comparație cu celelalte lucrări, valorificând şi observațiile primite de la celelalte grupe.
6 – Profesorul face aprecieri asupra întregii activități desfăşurate.
Dintre avantajele folosirii acestei metode amintim câteva: promovarea interînvățării şi a învățării active; formarea şi dezvoltarea capacității de cooperare şi a spiritului de echipă; dezvoltarea gândirii critice; consolidarea deprinderilor de ascultare activă; dezvoltarea competențelor de comunicare. Profesorul poate gestiona aparenta dezordine care s-ar putea crea şi conflictele care pot să apară între elevi, marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtăşesc alte opinii.
Deşi această metodă are şi limite, avantajele sunt mai importante şi de luat în seamă atunci când urmărim ca să activizăm întregul colectiv de elevi, când aşteptăm dezvoltarea capacității reflective, dezvoltarea competențelor de relaționare sau dezvoltarea capacității argumentative.
Dintre metodele şi tehnicile de învățare interactiv-creativă amintim: metoda asocierii libere a ideilor, metoda piramidei, explozia stelară şi metoda pălăriilor gânditoare
Explozia stelară este o metodă de învățare interactiv-creativă în care clasa de elevi este stimulată să creeze întrebări în legătură cu o problemă.
Prezentăm un exemplu de aplicare al acestei metode în cadrul unei lecției de geografie la clasa a XI-a.
Unitatea de învățare: Degradarea şi protecția mediului
Subiectul lecției: Hazarduri naturale
Tipul lecției: mixtă
Timp de lucru: 10 minute
Secvența: Obținerea performanței
Scenariu didactic – Etapele aplicării acestei metode sunt următoarele:
Pasul 1: Pe o stea mare se scrie problema propusă de către elevi: Cutremurul din Haiti; Aplicarea metodei începe din centru cu stabilirea temei, apoi se împrăştie spre exterior ca şi exploxie stelară de întrebări pe care copiii trebuie să le formuleze pornind de la elementele introductiv-interogative: Ce?, Cine?, Când?, Unde?, De ce?
Pasul 2: Organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare grup notându-şi problema pe o foaie
de hârtie. Fiecare grup primeşte, în urma unei extrageri, o steluță cu o întrebare de început: De ce?, Unde?, Când?, Cum?, Ce?, Cine?,
Pasul 3: Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor, formulând o listă cu întrebări cât mai diverse care au legătură cu problema propusă. care apoi pot da naştere altor întrebări complexe, ca de exemplu: În ce parte a Americii este situat statul Haiti? Care este înălțimea maximă a munților formați în urma proceselor seismice?, Câte insule cuprinde statul?, Activitățile antropice au avut de suferit în ultimul deceniu? De ce cutremurul este un hazard?, etc.
Pasul 4: Comunicarea activității desfăşurate pe grupe de către un lider. Răspund la întrebări membrii celorlaltor grupe sau cei care au formulat întrebările.
Pasul 5: Remarcarea celor mai interesante întrebări şi aprecierea cooperării şi interacțiunii în echipă.
Această metodă s-a dovedit a fi relaxantă şi plăcută, stimulează atât creativitatea individuală, cât şi cea de grup, dezvoltă spontaneitatea, instructajul este simplu, dezvoltă spiritul de cooperare si de competiție. Se poate folosi pentru fixarea, evaluarea sau recapitularea cunoştunțelor, pentru analizarea unei probleme date, pentru sistematizarea cunoştințelor, la majoritatea disciplinelor. Este o sursă de noi descoperiri, facilitând realizarea de conexiuni între concepte prin crearea a cât mai multe întrebări.
Pentru rezolvarea de probleme se folosesc următoarele metode şi tehnici: brainstorming, tehnica 6/3/5, cubul sau metoda Frisco. Prin folosirea acestora elevii îşi dezvoltă abilitatea de a face față unor situații problematice cu care se confruntă, se dezvoltă gândirea critică, capacitatea de argumentare, spiritul de inițiativă şi încrederea în sine.
Cubul este o metodă bazată pe rezolvarea de probleme, valorizând operațiile gândirii implicate în procesul de învățare a unui conținut. Fiecare grupă de elevi trebuie să trateze subiectul propus dintr-o anumită perspectivă: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! sau Argumentează!.
În continuare, prezentăm un exemplu de aplicare al acestei metode în cadrul unei lecției de geografie la clasa a XII-a.
Unitatea de învățare: Uniunea Europeană
Subiectul lecției: Statele Uniunii Europene
Tipul lecției: Recapitularea şi sistematizarea cunoştințelor
Timp de lucru: 15 minute
Secvența: Obținerea performanței
Scenariu didactic – Etapele aplicării acestei metode sunt următoarele:
I – Propunerea temei activității: Statele Uniunii Europene: Italia şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
II – Împărțirea colectivului de elevi în şase grupe;
III – Distribuirea sarcinilor de lucru fiecărei grupe de elevi;
GRUPA 1) Descrieţi relieful celor două state, precizând: trepte şi forme de relief, mod de formare, orogeneza, altitudini, tipuri de roci, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
GRUPA 2) Comparaţi clima şi vegetaţia statelor, identificând asemănări şi deosebiri.
GRUPA 3) Notaţi, pe harta mută, râurile şi mările la care au ieşire statele.
GRUPA 4) Precizaţi formele reliefului glaciar şi explicaţi cauzele formării acestuia în Italia şi Regatul Unit.
GRUPA 5) Asociaţi şi notaţi oraşele mari şi porturile pentru fiecare stat.
GRUPA 6) Argumentaţi afirmaţia “Turismul aste foarte dezvoltat în cele două state”. Daţi exemple de obiective turistice.
IV – Rezolvarea sarcinilor activității. Fiecare grupă va trata tema propusă dintr-o anumită perspectivă: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! sau Argumentează!
V – Prezentarea temei de către un reprezentant desemnat la nivelul fiecărei grupe.
VI – Discuții finale în legătură cu tema activității; evaluarea activității.
Deşi consumul de timp este destul de mare şi poate să apară dezordine în timpul activițății, metoda ”Cubul” are avantaje care nu sunt de neglijat. Sunt dezvoltate capacitățile de analiză, sinteză, aplicare, transer şi argumentare de către elevi. Problema abordată este înțeleasă mai bine pentru că este abordată din mai multe perspective şi elevii îşi dezvoltă capacități comunicaționale.
Folosirea cu succes a acestor strategii moderne depinde de competențele cadrului didactic de a crea oportunități de învățare, de a activiza colectivul de elevi, de a da şanse egale tuturor la educație, indiferent de stilul de învățare, temperament, aptitudini, interes sau de cunoştințele asimilate.
Ajutându-i pe elevi să conștientizeze implicațiile lor în procesul propriei formări, aceştia cooperează, iau decizii, îşi împart sarcinile, se exprimă liber, se ajută, şi mediază conflictele din cadrul grupului, pentru ca sarcina să fie bine realizată şi pentru ca toți să-şi aducă contribuția. Prin aplicarea strategiilor moderne este susținută optimizarea calității învățării, asigurând achiziții durabile.
Bibliografie selectivă
1. Dogaru-Ulieru V., Drăghicescu L., 2011, Educație şi dezvoltare profesională, Editura Scrisul Românesc Fundația, Craiova.
2. Dumitru, I., 2001, Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara
3. Ionescu, M., Radu I., 2001, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
4. Păcurari, O., 2001, Învăţarea activă. Ghid pentru formatori, MEC CNPP.