Educaţia centrată pe elev aduce în lumină ideea că întregul proces educaţional trebuie să ajute la dezvoltarea capacităţilor, aptitudinilor și competenţelor intelectuale ale acestuia. Este esenţial să elaborăm, să selectăm și să aplicăm cele mai potrivite strategii și metode de învăţare care să vină în sprijinul copiilor.
Argumentarea cercetării
Pe parcursul activităţii de la clasă, am observat că succesul școlar al elevilor este direct condiţionat de aplicarea unor noi metode de învăţare. Metodele de învăţare pe care le aplicăm la un moment dat în cadrul lecţiei trebuie să fie astfel gândite încât să ofere fiecărui elev din clasă posibilitatea de a-și forma aptitudini, capacităţi și competenţe care să ducă la un progres în învăţare și bineînţeles să-i asigure succesul școlar. Am optat pentru această problematică deoarece actualitatea ei este incontestabilă. Impactul folosirii metodei de învăţare prin metoda proiectelor poate influenţa în mod pozitiv succesul școlar al elevilor.
Ȋntrebările ce pot fi formulate în legătură cu această temă sunt:
- Când folosim strategii de învăţare folosind metoda proiectelor?
- Cum gândim, selectăm și aplicăm metoda proiectelor?
- Ce activităţi selectăm pentru aplicarea acestei metode?
- Ce facem dacă nu obţinem rezultatele dorite?
- Utilizarea metodei proiectelor tematice ne conduce spre succesul școlar?
Ȋn cele ce urmează, prezint modul în care am tratat această temă la clasă în cadrul cercetării experimentale.
Obiectivele cercetării
Obiectivele propuse pentru această cercetare experimental sunt următoarele:
O1- să identificăm nivelul de competenţe al fiecărui elev din clasă;
O2- să întocmim un plan al învăţării;
O3- să identificăm stilul de învăţare characteristic fiecărui elev;
O4- să propunem un ansamblu de metode noi de învăţare;
O5- să evidenţiem evoluţia elevilor în urma metodei aplicate;
O6- să analizăm rezultatele obţinute de clasa experimental.
Ipoteza cercetării
Abordând tema ,,Optimizarea activităţilor de învăţare prin metoda proiectelor tematice”, înainte de a începe cercetarea experimental la clasă, mi-am formulat ipoteza, a cărei confirmare sau infirmare o vom putea constata la finalul cercetării.
Dacă folosim metoda proiectelor tematice optimizăm procesul de învăţare, iar elevul înregistrează progrese în învăţare.
Variabile de lucru
Variabilele independente ale cercetării experimentale sunt reprezentate de:
- oferta de metode folosite în procesul de învăţare;
- informarea elevilor din clasa de experiment despre avantajele cunoașterii stilului propriu de învăţare;
- folosirea metodei proiectelor tematice în realizarea progresului școlar;
- evaluarea modului de optimizare a activităţilor de învăţare prin metoda proiectelor tematice.
Variabile dependente:
- stimularea capacităţii communicative (relaţionarea de idei și cunoștinţe);
- susţinerea motivaţiei elevilor în învăţare;
- îmbogăţirea experienţei de viaţă (competenţe de conduită intelectuală);
- năzuinţa spre creativitate;
- dezvoltarea inteligenţei, memoriei, atenţiei;
- progres școlar.
Eșantionul cercetării
Lotul experimental este reprezentat de elevii clasei I A, care are în componenţă un număr de 21 de elevi, dintre care 11 fete și 10 băieţi. Doi elevi sunt cu cerinţe educaţionale speciale. Motivaţia alegerii este dată de importanţa optimizării învăţării prin metode proiectelor tematice, care urmărește să valorifice inteligenţele multiple ale elevilor.
Eșantionul de conţinut avut în vedere pe parcursul desfășurării cercetării experimentale este reprezentat de conţinuturile specifice clasei I, punctul de referinţă în acest sens fiind curriculum-ul școlar pentru clasa I. Disciplinele de studiu vizate pe parcursul desfășurării cercetării experimentale, prin derularea proiectelor tematice sunt următoarele:
Comunicare în limba română, Matematică și explorarea mediului, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilităţi practice, Dezvoltarea personală
Instrumente de cercetare
Pentru realizarea acestui experiment, am utilizat:
- metode de colectare a datelor cercetării: observarea pedagogic, experimental didactic, probe de evaluare, analiza portofoliilor elevilor, fișa de observaţie;
- metode de măsurare a datelor cercetării;
- metode de prelucrare și interpretare a datelor cercetării (matematice și statistice).
Pornind de la premisa că fiecare cadru didactic trebuie să își cunoască temeinic clasa de elevi, principala metodă de colectare a datelor cercetării utilizată a fost experimental didactic, bazat pe intenţia de a identifica nivelul capacităţilor și competenţelor elevilor și vizează o optimizare a activităţilor de învăţare. Pe lângă experiment am utilizat și probele de evaluare ca și metode de colectare a datelor cercetării.
Concluziile experimentului
Rezultatele cercetării experimentale ne-au confirmat ipoteza potrivit căreia utilizarea metodei proiectelor tematice ca metodă de optimizare a învăţării contribuie la progresul școlar. Pentru a utiliza metoda proiectelor tematice, profesorul trebuie să-și cunoască foarte bine elevii: competenţe, cunoștinţe, abilităţi, atitudini, dorinţe. Profesorul va reuși să creeze strategii și să aplice metode eficiente de învăţare care să determine implicarea activă a elevilor la propria învăţare, acesta aducând și progrese vizibile la învăţătură. Utilizând metoda proiectului tematic, cadrul didactic acordă șanse egale de reușită tuturor elevilor, ajutându-i la descoperirea unor noi forme de învăţare. Metoda proiectului didactic are rolul de a optimiza activităţile de învăţare și evaluare, îndreptănd copilul spre o învăţare activă, plecând de la contextual ludic și acumulând în ritm propriu cunoștinţe noi.
Bibliografie
Ulrich, Cătălina, (2016), Ȋnvăţarea prin proiecte, ghid pentru profesori, Editura Polirom, București.
Roman, A., (2008), Educaţie, cercetare și dezvoltare: demersuri aplicate în școală, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad.