În această lucrare, doresc să aduc în prim-plan necesitatea introducerii în programa școlară a disciplinei „Educație nutrițională”, fiind utilă pentru că un individ internalizează mai ușor deprinderile unui stil de viață sănătos atunci când este copil. Să știe, să îmbine un meniu bogat în legume și fructe cu un program zilnic activ, bine structurat și organizat. Concluzia pe care o putem trage din această lucrare este că, dacă avem grijă să ne hrănim sănătos, vom contribui la construcția unei vieți echilibrate, astfel încât nu vom mai avea nevoie decât de sfaturile medicului, nu și de medicamentele acestuia.
În contextual actual, putem să vorbim tot mai mult despre o adevărată neglijare în ceea ce privește masa zilnică, vizând consumul excesiv de alimente de tip fast-food (cartofi prăjiți, hamburgeri, snacks-uri, băuturi carbogazoase). De aceea, este necesar să conștientizăm când, ce și cât trebuie, să mâncăm.
Prin prezentarea acestei lucrări, vreau să aduc în atenție interesul crescut al cadrelor didactice de a transmite tot mai multe competențe, ce vizează noțiuni despre educația nutrițională. Susțin cu vehemență ideea ca educația nutrițională să devină disciplină obligatorie de studiu, făcând parte din trunchiul comun, începând de la preșcolari.
Cu cât se introduce mai repede o astfel de materie, cu atât mai bine. La grădiniță, de exemplu, se formează principalele deprinderi ale comportamentelor umane, inclusiv cele legate de hrănire. Astfel, dacă preșcolarul învață ce este un stil de viață sănătos, în mod cert se reduc șansele ca el să ajungă supraponderal pe măsură ce va înainta în vârstă.
Se cunoaște foarte bine că, din acest punct de vedere, se realizează, la nivelul tuturor ciclurilor de învățământ, activități curriculare și extracurriculare, vizând teme ce tratează stilul de viață sănătos, axându-se pe consumul crescut de fructe și legume, necesarul caloric de alimente într-o zi etc.
Educația nutrițională este asociată conceptului de învățare toată viața despre cunoașterea alimentelor și a elementelor nutritive, producerea și folosirea acestora, alimentația rațională etc.
Dobândirea unei statornicii nutritive nu depinde numai de concretizările economico-sociale; bolile de nutriție ar trebui să nu apară în țările cu nivel de trai ridicat, iar frecvența lor să scadă pe măsură ce situația economică se îmbunătățește. Dar studiile statistice arată că, dimpotrivă, în țările cu civilizație și economie avansată, incidența bolilor degenerative și de nutriție este crescută. Aceasta înseamnă că omul contemporan nu aplică regulile unei alimentații sănătoase. Fiecare individ are o structură morfo-funcțională specifică, un temperament caracteristic, o dinamică fizică particulară, care reclamă unele particularităţi de regim alimentar, care în mod obişnuit nu sunt luate în consideraţie.
După o serie de statistici, când s-a constatat creșterea numărului de boli cauzate de o viață dezechilibrată din punct de vedere al unei alimentații incorecte, dar și a lipsei practicării mișcării, cred cu tărie că ar fi necesar să se introducă în programa de studiu al elevilor, încă de la cele mai fragede vârste, educația nutrițională, care să îi facă să respecte un regim alimentar sănătos, modul de întrebuințare al acesteia pe zi, cât și aportul caloric necesar sănătății, dar și elementele importante și vitale unui metabolism sănătos, reprezentate prin vitamine sau antioxidanți.
Actualmente, într-o lume atât de modernizată, născuți și crescuți într-un mediu plin de noxe și toxicitate, ne-am îndepărtat tot mai mult de ceea ce însemna pe vremuri adevăratul sens al expresiei „stil de viață sănătos”. Ne-am distanțat de realitate atât de mult și am uitat de gustul aromat al fructelor și legumelor netratate chimic, de gustul și aroma parfumată și autentică al acestora, așa cum ne amintim de ele din copilărie, care le găseam fie în grădinile bunicilor, fie în cămara sau beciurile acestora.
În acest sens, am decis să aduc în discuție o mare dispută, nutriție corectă versus fast-food. Cine n-a auzit de această luptă interminabilă între acești „mega–adversari”? De câte ori nu am auzit de aceste două concepte antagonice, alimentație sănătoasă sau fast-food?
În ceea ce privește armonia dintre sport și nutriție, care constituie o impecabilă și frumoasă pereche, provoacă o discuție de actualitate, care are ca subiect sănătatea, atât la un nivel personal, cât și la unul general, și le înglobează, de obicei, pe amândouă. O alimentație echilibrată constituie una dintre cele mai importante lucruri, pe care o persoană le poate face pentru starea sa de bine. Să nu uităm, însă și de sport! Dacă privim atent, ne dăm seama că între ele există o strânsă interdependență.
De asemenea, se pune tot mai mult accentul pe cunoașterea termenului de „piramida alimentară”, care subliniază echilibrul dintre activitățile fizice și consumul de substanțe nutritive. Copiilor li se prezintă și li se implementează permanent, cum trebuie să acționeze pentru a fi sănătoși. Li se spune că această „piramidă a alimentelor” este diferită, ținând cont de gen, vârstă și inclusiv, efortul fizic. Ei trebuie, să își monitorizeze cantitățile de grăsimi și dulciuri, când ies în oraș cu prietenii, să respecte anumite sfaturi:
- Să consume apă plată sau suc proaspăt de fructe în loc de băuturile dulci
- Să comande salate în loc de cartofi prăjiți
- Să consume moderat șuncă, crutoane, sosuri, brânzeturi
- Să aleagă un sendviș de pui în locul unuia de porc
Potrivit anumitor studii, printre cele mai frecvente greșeli de alimentație, care au drept consecință creșterea semnificativă în greutate se numără: lipsa micului dejun, neglijarea celor trei mese principale ale zilei și încercarea de a le recupera seara, mâncatul ,,în grabă”, dependența de dulce sau preferința pentru alimente bogate în calorii de tip fast-food în detrimentul alimentelor nutritive.
Trebuie să îi învățam, ce înseamnă alimentația și nutriția, despre alimentele ce furnizează energie și substanțe nutritive, despre suplimentele de vitamine și minerale, despre cum să își mențină greutatea corporal sub control, dar nu prin diete periculoase sau ,,la modă”, ci mai degrabă, să folosească un jurnal de regim.
Concluzii
Toată lumea își dorește să aibă o viață sănătoasă și să scape de kilogramele în plus. Suntem întru totul de acord cu această idee și credem cu tărie că este bună. Este vital să înțelegem că nimeni în afară de noi nu poate hotărî dacă și când e timpul să începem să ne gândim și la sănătatea noastră.
Și când nimic pare să nu mai meargă cum trebuie, uneori este bine să ne întoarcem la înțelepciunea popular „Mănâncă micul dejun singur, împarte prânzul cu prietenii și dăruiește cina dușmanilor tăi”.
Bibliografie
1. Alimentația inteligentă -Emil Rădulescu – Editura „Viață și Sănătate” București, 2003
2. Educație pentru sănătate – manualul elevului – Junior Achievement Young Enterprise
3. Nutriția sportivilor amatori și profesioniști, Nicoleta Tupiță, dr. Alin Popescu, Editura Alicat, ed. a II-a
4. Sănătate prin sport pe înțelesul fiecăruia – Gh. Dumitru – Federația Română Sportul pentru Toți, București, 1997