Nu suntem doi la fel: personalitate și conflict, scenariul unei activități didactice

Nu suntem doi la fel. Tipul de personalitate influențează felul în care interacționăm şi relaționăm cu ceilalţi. Bineînţeles că relaţionăm altfel cu cei centraţi pe sine decât cu cei centrați pe lumea exterioară. „Comunicarea înseamnă talentul de a înțelege că nu suntem la fel”, afirmă Octavian Paler.

În cadrul activității de învățare pe care o utilizez cu rol de studiu de caz, captarea atenției se realizează printr-un exercițiu de autocunoaștere, pregătitor pentru abordarea temei, folosindu-se metoda cadranelor. Elevii împart o foaie de hârtie în patru; foaia va cuprinde patru pătrate; în primul pătrat format, copiii vor desena un simbol care să îi reprezinte, în cel de-al doilea, un simbol care să sugereze percepția celorlalți despre ei, în al treilea vor desena un simbol care să exprime pasiunile lor, iar în ultimul, o reprezentare a ceea ce ar vrea să devină. Astfel, prin metoda cadranelor, am reușit să realizez captarea atenției și motivarea lor pentru colaborare.

1. În etapa de evocare, se anunță tema activității, anume conflictul:  se solicită explicarea, descrierea conceptului prin metodele brainstorming și ciorchine; elevii care au abilități de reprezentare grafică, cei care sunt caracterizați de o inteligență spațial-vizuală, așadar, au desenat conceptul de conflict pentru a explica mai ușor atitudini.

2. În faza de realizare a sensului, elevii sunt împărțiți în echipe de lucru:

  • prima echipă de elevi primește un set de postit-uri pe care sunt scrise tipuri de conflicte: intern, extern, interpersonal, intragrupal; echipa se va strădui să exprime conflictul printr-un comportament, celelalte echipe trebuie să ghicească tipul conflictului reprezentat prin respectivul comportament;
  • a doua echipă primește postit-uri pe care sunt notate anumite emoții, efecte negative ale conflictelor: furie, tristețe, complexare, timiditate, agresivitate, teamă etc, echipa trebuind să simuleze, să mimeze acele emoții; celelalte echipe vor ghici emoțiile;
  • într-o altă echipă, un elev va avea rolul de sculptor, altul de statuie; sculptorul va ,,modela” elevul statuie încercând să modifice expresia feței, atitudinea, ținuta elevului statuie în funcție de emoția negativă determinată de conflicte, emoție pe care trebuie să o exprime; ceilalți vor încerca să identifice emoția ,,sculptată”;
  • a patra echipă va avea de reprezentat emoții negative prin sunete, fără a utiliza cuvinte; după ce vor ghici emoțiile reprezentate prin sunete, celelalte echipe vor încerca să descrie, de data aceasta prin cuvinte, situații în care au simțit respectivele emoții, să explice ce au gândit în acea situație și să analizeze comportamentele manifestate;

3. În etapa de reflecție, li se propune o activitate cu caracter creativ, crearea unui cvintet despre conflict, cu alte cuvinte să descrie metaforic conflictul.

Activitatea de învățare propusă a facilitat conștientizarea diferitelor emoții negative provocate de conflicte, exprimarea și recunoașterea diverselor comportamente declanșate de situații conflictuale. Au fost monitorizate comportamentele, comunicarea verbală, nonverbală, paraverbală și mesajele transmise de elevi despre conflict.

Elevii conștientizează faptul că cele mai multe conflicte își au obârșia în lipsa unei comunicări eficiente. Atâta vreme cât drepturile personale sunt încălcate prin lipsă de respect, cinism, neacceptarea alterității, prin bătaie de joc, limbaj amenințător sau agresivitate, autoritate în loc de egalitate, prin presiuni, impulsivitate, furie, ostilitate, discriminare, jigniri sau intimidări, violență fizică, atât timp cât problemele sunt abordate doar din anumite puncte de vedere personale, fiind atacate în loc să fie discutate ori analizate, când se răspunde la critică tot cu critică, când se încalcă dreptul de a avea păreri proprii, valori, principii, dreptul de a nu înțelege, de a greși, de a lua decizii, de a fi timid, de a pune întrebări, prevenirea sau rezolvarea conflictelor reprezintă o utopie.

La ora de orientare și consiliere, am valorificat și niște imagini, care sugerau posibilele motive ce influențează, determină exprimarea conflictelor, în mod diferit. Copiii au analizat imaginile, au discutat despre obstacolele care intervin în prevenirea sau rezolvarea conflictelor, bariere care se traduc prin indiferență, neatenție, fuga de răspundere, de responsabilitate, evitarea ascultării și a înțelegerii mesajelor celuilalt.

images.app.goo.gl/QUvxJZx7Hb7Ks1Lg7
images.app.goo.gl/xp8HEyPZPwSt977M8
images.app.goo.gl/rB8sCHrDLDpgNdfX7

Copiii au conchis că, din păcate, dezinteresul celui care ascultă față de mesajul transmis, diferențele de receptare a mesajelor, diferențele de statut, aroganța de a avea mereu dreptate, critica celuilalt, percepția eronată a interlocutorului, înfruntarea, confruntarea provoacă reacții de frică, inhibare, timiditate, ceea ce conduce la traumatizare, introvertire, stimă de sine scăzută și, implicit, la conflicte.

Bibliografie
Băban, Adriana, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Cluj-Napoca, 2011.
Hedges, Patricia, Personalitate și temperament, Editura Humanitas, București, 2006
Heyman, Richard, Cum să vorbești cu adolescenții, Editura Lucman, 2005.

 

prof. Corina Coliță

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/corina.colita

Articole asemănătoare