Școala Gimnazială Diaconu Coresi Fieni, în parteneriat cu CEIP Cervantes Vila-real din Spania și Antanas Vienuolis Progymnasium Anyksciai din Lituania, implementează în perioada 2017 – 2019, Proiectul Erasmus+ KA2 „School and parents – partnership for a sustainable education”.
Scopul proiectului este de a îmbunătăți colaborarea dintre părinți și dascăli, astfel încât elevii să devină mai motivați să învețe, atât în școală, cât și în afara ei și, în același timp, să devină capabili să se adapteze la diversele provocări specifice vieții de viitor adult.
Proiectul urmărește să atingă următoarele obiective:
- construirea unui parteneriat real, benefic între școală și părinți, a unei relației bazate pe comunicare, colaborare, diversitate, implicare pentru rezolvarea aspectelor dificile, a situațiilor – problemă;
- asigurarea schimbului de informații și experiențe în diferite medii culturale, beneficiarii luând contact cu diferite stiluri de viață,
- aprofundarea modelelor educaționale și valorificarea lor în activitatea viitoare prin adaptarea la mediul educațional propriu,
- consolidarea rolului părinților privind capacitatea de a educa,
- promovarea legăturii dintre generații, prin transmiterea experiențelor de învățare,
- încurajarea învățării limbilor străine moderne și dezvoltarea abilităților TIC,
- cunoașterea diversității culturilor și limbilor europene, precum și valorificarea lor în rândul elevilor șiprofesorilor,
- dezvoltarea nivelului de cunoștințe despre țările europene și promovarea dialogului intercultural,
- îmbunătăţirea interacțiunii/cooperării internaționale, prin participarea la evenimente;
- învățarea de noi metode și tehnici de învățare, de comunicare și relaționare cu părinții.
În săptămâna 12 – 16 februarie 2018, în cea de-a doua etapă de mobilitate din cadrul proiectului, 4 elevi de la Școala Gimnazială Diaconu Coresi Fieni, Ana–Maria Moțoc, Renata Diaconescu, Eduard Stan și Radu Bîrză, însoțiți de cadrele didactice, Elena Ghenea și Nicoleta Doamna, s-au deplasat în Lituania, la Antanas Vienuolis Progymnasium, din localitatea Anyksciai, dornici și curioși să descopere o lume nouă, cu valori și tradiții diferite.
Participanții au încercat să țină un mic jurnal al experienței prin care au trecut, jurnal pe care îl redăm în continuare:
Luni, 12 februarie 2018
Am ajuns în Anyksciai. Suntem întâmpinați cu pâine….neagră. Pâine … hmm … cam seamănă cu tradiția noastră de primire a oaspeților … lipsește sarea, iar pâinea nu este atât de frumoasă și pufoasă ca a noastră!
Împreună cu prietenii din Spania descoperim școala și oamenii din Anyksciai. Spargem gheața cunoscându-ne prin intermediul jocului „Bingo”. Spre surpriza noastră descoperim că o elevă spaniolă este de fapt româncă de la Sibiu. Nu și-a văzut niciodată țara, s-a născut în Spania. Relația elev-profesor la lituanieni seamănă cu cea din România, însă spaniolii, elevi și profesori, se adresează unii altora ca niște prieteni, pe numele mic. După ce ne cunoaștem facem un tur al Anyksciai, vizităm Primăria, Biserica Sf. Matei (cică este cea mai înaltă din Lituania, 79 metri), Piatra Puntukas (o legendă locală spune că diavolul purta piatra pentru a distruge biserica dinAnykščiai, însă un cocoș a cântat și l-a dat de gol; diavolul a dispărut înapoi în lumea lui, lăsând în urmă piatra), mergem apoi în Pădurea Anyksciai, unde pe o pasarelă lungă de 300 m ne înălțăm deasupra copacilor la o înălțime de 21 m, apoi urcăm în turnul ce mărginește pasarela, la o înălțime de 36 m. O priveliște absolut superbă. În final facem un antrenament de karate, disciplină studiată la școală. Noi nu avem astfel de lecții la școală. Anyksciai este un orășel mic, însă foarte curat. Oamenii sunt de o punctualitate disperantă. Poate asta este cu adevărat normalitatea.
Marți, 13 februarie 2018
Astăzi, facem biologie și geografie într-un mod nonformal, pregătim hrană și hrănim păsărelele, apoi mergem pe malul Râului Sventoji unde calculăm viteza de curgere a apei și înălțimea copacilor cu ajutorul unei oglinzi. În continuare facem pe detectivii în Muzeul Calului și descoperim cum se potcoveau caii în vechime și cum se fabricau oalele de lut. Bineînțeles că nu scăpăm ocazia și ne plimbăm cu sania trasă de cai. Pâinea lituaniană neagră de secară și extrem de aromată, numită Juoda Duona, nu va mai avea secrete pentru noi pentru că în cadrul programului educațional „Pâinea zilnică” învățăm să facem pâine. Avem tradiții de genul celor admirate astăzi mult mai frumoase. Păcat că nu știm cum să le valorificăm. Poate vom învăța. Poate noi vom face acest lucru.
Miercuri, 14 februarie 2018
Ziua de astăzi debutează cu jocuri de team building, legăm prietenii și încercăm să descoperim cine este cu adevărat persoana de lângă noi. Această activitate unește membri echipei, încurajează comunicarea, iar discuțiile sunt privite ca o modalitate eficientă de a afla alte păreri. Bineînțeles, ne exersăm engleza. Continuăm cu un atelier de lucru intitulat „Problemele adolescenților”, atelier la care participă și părinții, atelier în cadrul căruia atingem teme sensibile, cum ar fi, implicarea și poziția părinților în viața școlară, relațiile părinți-copii, copii-școală, unde se oprește libertatea adolescenților, locul tehnologiei în viața lor. Mișcarea și relaxarea completează ziua noastră, prin lecții de înot la piscina olimpică din localitate. O altă disciplină studiată la școală….Apoi mergem la muzeul din Parcul Regional din Anyksciai, parc ce a fost înființat în 1992 pentru conservarea, utilizarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural al zonei. Este foarte digitalizat. Ne punem căștile și învățam cum să mânuim diverse înstrumente TIC. Continuăm ziua printr-o serie de activități de Ziua Sfântului Valentin (cântăm împreună un cântec, ne grupăm în perechi și colaborăm pentru a câștiga diferite probe amuzante, ne distrăm și dansăm). Se pare că aici jocul este instrumentul didactic cel mai utilizat pentru învățare. Cel mai trist dintre noi este Radu, nu are timp să danseze, este foarte ocupat…toate fetele din școală vor să se fotografieze cu el. El este trist, iar noi ceilalți râdem de nu mai putem.
Joi, 15 februarie 2018
Astăzi ne pregătim pentru sărbătorirea a 100 de ani de la semnarea Declarația de Independență a Lituaniei din 16 februarie 1918 și proclamarea statului independent lituanian, cu capital la Vilnius. Învățăm elemente de istorie lituaniană și confecționăm diverse materiale cu specific tradițional lituanian, purtând cu mândrie costumul național românesc.. Muzeul de cale ferată cu ecartament îngust este una din țintele noastre de astăzi. Muzeul a fost înființat în stația gării din Anyksciai, veche de un secol și expune locomotiva Kukushka de la Skoda, alte echipamente rulante înguste și instrumente de comunicare. În interiorul stației există sala de așteptare și biroul șefului gării din perioada interbelică. Bineînțeles că încercăm triciclurile de cale ferată. Mergem apoi să vizităm „casa verde”, adică serele de legume din Anyksciai, și întrăm într-un univers vegetal, care din păcate nu coincide cu cel din România. Ne continuăm vizita într-un loc numit Calea Lactee „Cosmos”, în cadrul Incubatorului de Artă Anykščiai. Aici zburăm în galaxie și ne oprim pentru câteva momente la marginea ei contemplând stelele. Cu ajutorul oglinzilor, a luminilor și muzicii, se creează o iluzie care te poartă la … steaua care a răsărit.
Sfârșitul zilei de 15 februarie coincide cu sfârșitul activităților noastre, evaluăm o săptămână plină, reflectăm asupra ei și ne împărtășim impresiile. Trecem în revistă lucrurile, locurile, tradițiile care ne-au impresionat și căutăm punctele comune, elementele care ne unesc sau care creează premisele colaborării și comunicării. Și nu în ultimul rând, mulțumim din suflet familiilor gazdă, care au făcut tot posibilul să ne simțim bine, care s-au străduit din răsputeri să umple cât de cât golul lăsat de absența familiilor noastre.
Vineri, 16 februarie 2018
Astăzi este ultima zi pe care o vom petrece în Lituania. Gazdele noastre lituaniene ne fac o surpriză, o vizită la Castelul Trakai și o plimbare prin Vilnius, capitala Lituaniei. Trakai se traduce prin „orasul de pe lac” și este o emblemă națională, fiind situat pe o limbă de pământ, în mijlocul unui lac. În Vilnius vizităm simbolurile specifice vieții politice actuale, sediul guvernului, al parlamentului, precum și reședința Președintei Lituaniei. Toate străzile sunt pline de oameni veseli și mândri, ce poartă cu demnitate însemnele naționale sub diferite forme: fulare, căciuli, brățări, baloane, cocarde. Toți se bucură, râd și sărbătoresc cei 100 de ani (ce cifră frumoasă; parcă și noi împlinim anul acesta 100 de ani, ar fi frumos să ne bucurăm la fel). Câteva muzee și clădiri istorice întregesc ziua noastră. Gata …. ne pregătim de plecare…
La revedere, Lituania! La revedere, oameni frumoși !
***
Acest proiect a primit finanțare din partea Uniunii Europene. Articolul acesta reflectă numai punctual de vedere al autorului, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată informațiilor respective.