Acest studiu are la bază ideea existenței unei corelații între manifestările violente ale elevilor și implicarea acestora în diverse proiecte educative și activități extrașcolare.
I. Motivația cercetării
Deși situațiile de violență în familie sunt tot mai des întâlnite și influențează negativ comportamentul elevilor, se pornește de la ideea de acțiune a factorilor educaționali în vederea îmbunătățirii sau „retușării” prin educație a acestui comportament.
Altfel spus, chiar dacă factorii familiali influențează în mod negativ comportamentul copilului este posibil ca acesta să fie îmbunătățit prin participarea la diverse proiecte și activități extrașcolare.
II. Obiectivele și metodologia cercetării
1. Obiectivele cercetării
– evaluarea autocontrolului,respectiv a nivelului de agresivitate a elevului;
– identificarea frecvenței de manifestare a violenței fizice și verbale la elevi;
– analizarea principalelor modalități de intervenție a factorilor educaționali care influențează în mod pozitiv comportamentul copilului.
2. Ipoteza cercetării
Se pleacă de la ideea că există o corelație între manifestările violente ale elevilor și intervenția activă a factorilor educativi (identificarea celor mai eficiente căi de acțiune în vederea reducerii manifestărilor violente ale copiilor).
3. Descrierea cercetării
a) Descrierea eșantionului
La acest studiu au participat elevii clasei a IV-a; eșantionul a cuprins un număr de 23 de elevi.
b) Descrierea procedurii de investigare
Pentru realizarea acestui studiu au fost aplicate două chestionare. Primul chestionar a avut ca scop autocunoașterea frecvenței cu care elevii manifestă acte de violență (fizică și verbală), identificarea acelor situații în care elevii devin violenți, identificarea persoanelor față de care manifestă agresivitate, capacitatea de autocontrol în anumite situații tensionate și găsirea unor alternative la manifestările violente.
Chestionarul cuprinde 15 itemi cu întrebări care evidențiază aspectele extreme ale comportamentului (de la ceartă, la stăpânirea propriilor reacții și realizarea autocontrolului).
În cotarea răspunsurilor, se acordă câte 1 punct pentru fiecare DA la întrebările 1-8 și câte 1 punct pentru fiecare NU la întrebările 9-15. Cu cât punctajul este mai apropiat de numărul 15, cu atât nestăpânirea, nivelul de agresivitate al elevului este mai ridicat. Cu cât punctajul obținut este mai apropiat de 1, cu atât nivelul de agresivitate este mai scăzut.
Astfel:
- scorurile cuprinse între 15-10 indică o agresivitate accentuată(25% dintre elevii chestionați);
- scorurile cuprinse între 9-5 indică o agresivitate medie(23% dintre elevii chestionați);
- scorurile cuprinse între 4-0 indică o agresivitate scăzută și foarte scăzută(52% dintre elevii chestionați).
Cel de-al doilea chestionar are drept scop evaluarea gradului de implicare a elevilor în diverse proiecte educative și activități extrașcolare.
S-a constatat că 90% dintre elevii chestionați se implică cel puțin o dată pe săptămână în activități extrașcolare, activitățile preferate ale elevilor fiind cele care implică muzică și mișcare.
Un alt aspect investigat în cadrul cercetării a fost frecvența manifestărilor de agresivitate fizică și verbală a elevilor. Din rezultatele obținute, a rezultat că 48% dintre elevii chestionați manifestă agresivitate verbală (injurii, amenințări, calomnii) și 25% dintre elevii chestionați manifestă agresivitate fizică (lovirea unui coleg/ prieten).
Scopul principal al implicării elevilor în proiecte educative și activități extrașcolare este de a dezvolta abilitățile de interacțiune pozitivă a acestora în vederea scăderii frecvenței de manifestare a comportamentelor negative/ violente.
Astfel, elevii pot descoperi cum să ajungă la autocontrol și cum școala poate deveni un spațiu prietenos.
Bibliografie:
1. Șoitu L., Hăvârneanu C., Agresivitatea în școală, Ed. Institul European, 2001.
2. Neamțu C., Devianța școlară, Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Ed. Polirom, Iași, 2003.