Modele de subiecte la bacalaureat – istorie. Instrumente de dezvoltare curriculară

Modelele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat constituie instrumente pedagogice fundamentale în sistemul educațional, servind atât ca repere pentru standardizarea evaluării, cât și ca resurse metodologice pentru designul activităților didactice. În domeniul științelor educației, analiza acestor modele permite identificarea descriptorilor de performanță, a competențelor vizate și a gradului de aliniere între curriculum, predare și evaluare – elemente esențiale ale validității educaționale. Prezentul material oferă un model de subiect pentru bacalaureatul la istorie, axat pe evoluția constituțională și formarea statelor medievale românești, destinat în special cadrelor didactice și formatorilor de profesori.

Din perspectivă didactică, acest model ilustrează operaționalizarea competențelor de lucru cu surse istorice, de stabilire a relațiilor de cauzalitate și de construire a argumentației istorice – competențe transferabile esențiale pentru gândirea critică. Abordarea sistematică a acestui material permite reflecția asupra constructului evaluat, asupra progresiei cognitive solicitate elevilor și asupra strategiilor instructive necesare pentru pregătirea adecvată a candidaților, contribuind astfel la îmbunătățirea calității procesului educațional în ansamblu.

Model de subiect – examenul național de bacalaureat

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

„În 1866, cercurile conducătoare din România […] au făcut tot ce se putea în plan politic ca să pună puterile garante în fața unui fapt împlinit, în ceea ce privește modul de organizare a regimului instituit în urma actului de la 11 februarie. […] Constituția din 1866 a fost elaborată și votată de Adunarea Constituantă în pofida repetatelor proteste ale reprezentanților marilor puteri, astfel că reprezintă […] un act de energie făcut de conducerea unui stat mic, supus unor serioase și diverse presiuni. Mai mult, pentru că se urmărea sublinierea și mai exactă a dorinței de independență, în legea fundamentală adoptată în 1866, nu exista nicio referire în legătură cu suzeranitatea Imperiului Otoman sau regimul de garanție colectivă europeană. În acest fel, statul român se considera, de fapt, independent. Relațiile României cu marile puteri deveneau, în egală măsură, interesante și complicate. Conform Tratatului și Convenției de la Paris, statul român se afla încă sub garanția colectivă europeană și suzeranitate otomană, fapt ce-i influența într-o măsură însemnată posibilitățile de acțiune. Prin Constituția de la 1866, însă, această stare de lucruri era trecută sub tăcere.” (V. Russu, Studii de istorie modernă)
„Alegerea Constituției belgiene ca model a fost inspirată (unii oameni politici români visau să transforme România într-o «Belgie a Orientului»). […] Principele Carol va considera de la început această Constituție ca fiind mult prea înaintată pentru România. […] Constituția din 1866 va introduce […] și principiul separării puterilor în stat: legislativă, executivă și judecătorească […]. Puterea legislativă era exercitată de Parlament (bicameral) și de Domn. Numai acordul […] celor trei segmente ale puterii legislative, Adunarea Deputaților, Senat și Domn, asigura introducerea și funcționarea legislației. Puterea judecătorească era formal independentă de celelalte două. […] Puterea executivă […] era asigurată de suveran (până la 1881, când România avea să se proclame Regat, suveranul a avut titlul de Domn, cu intermediarul Alteță Regală, titulatură folosită pentru prima oară la 1878, după recunoașterea independenței României față de Imperiul Otoman) și de miniștri […]. Prin Constituție regele era irevocabil, în sensul că puterile lui erau pe viață […]. Actele regelui nu aveau nicio putere decât dacă erau contrasemnate de un ministru.” (I. Bulei, Carol I)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Numiţi o lege fundamentală, precizată în sursa B. (2 puncte)
Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Adunarea Constituantă. (2 puncte)
Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. (6 puncte)
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în legea fundamentală există formulat principiul separării puterilor în stat, respectiv legislativă, executivă și judecătorească. (3 puncte)
Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). (7 puncte)
Prezentaţi două documente referitoare la statul român modern adoptate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. (6 puncte)
Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în primele decenii ale secolului al XX-lea. (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Unificarea sub autoritatea lui Basarab a formațiunilor existente între Carpați și Dunăre s-a făcut prin bună înțelegere, ca și prin forță. […] În apariția Țării Românești, în afara unificării voievodatelor și cnezatelor, sunt de avut în vedere doi factori importanți. Mai întâi, negoțul. Noul stat se afla axat pe segmentul final al unui mare drum comercial care unea Europa Centrală cu Marea Neagră prin gurile Dunării. Nevoia de securitate a căii continentale de schimb ca și însemnatele venituri obținute de voievodul Basarab, în calitatea sa de «paznic» al acestei artere comerciale, au jucat un rol important în apariția statului medieval românesc de la Sud de Carpați. […] Al doilea factor important pentru geneza statului medieval dintre Carpați și Dunăre a fost dominația mongolă […]; ea a blocat expansiunea ungară dincolo de Carpați […]. Unificarea formațiunilor politice dintre Carpați și Dunăre a fost favorizată și de conflictele interne din Regatul Ungariei izbucnite odată cu stingerea dinastiei arpadiene. De îndată ce noua dinastie de Anjou, prin regele Carol Robert, a pus capăt acestor dezbinări, Ungaria a încercat să lichideze statul de curând ivit dincolo de Carpați. […]

Teritoriul de la Est de Carpați s-a aflat […] sub dominația mongolă, fiind controlat din centre militare […]. Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei şi a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci (zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare), condusă de voievodul Dragoș din Maramureș […]. Pe lângă marca înființată de regalitatea ungară, în teritoriul de la Est de Carpați se aflau formațiuni politice […] așa cum se desprinde din relatările unor surse. […] Unificarea formațiunilor politice a fost asumată de un voievod «descălecat» de peste munți: Bogdan din Maramureș. Intrat în conflict cu regele Ungariei, Ludovic I, el a […] trecut peste Carpați, înlăturându-i pe succesorii lui Dragoș […]. După o încercare neizbutită de a se emancipa de sub controlul ungar (1359), Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Şi în cazul noului stat românesc de la Est de Carpați, biruința lui Bogdan a pus capăt, temporar, suzeranităţii ungare asupra acestei noi țări, dar, fapt mult mai important, ea a consacrat caracterul ireversibil al existenței statului moldovean.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Numiți un voievod de la est de Carpați, precizat în sursa dată. (2 puncte)
Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sudul Carpaților, prezentate în sursa dată. (2 puncte)
Menţionaţi voievodul care înlătură suzeranitatea ungară din spațiul sud-carpatic și acțiunea politică încheiată cu acest rezultat, la care se referă sursa dată. (6 puncte)
Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Bogdan. (6 puncte)
Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile Ungariei la Est de Carpați, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. (10 puncte)
Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XVI-lea au loc acțiuni care vizează organizarea instituțională din spațiul românesc intracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) (4 puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Constituțiile din România în secolul al XX-lea, având în vedere:

precizarea unui fapt istoric care a favorizat introducerea unei Constituții în primele trei decenii ale secolului al XX-lea și prezentarea unei caracteristici a acesteia
menționarea Constituției autoritare și a două caracteristici ale acesteia
menționarea Constituției staliniste și prezentarea a câte unui aspect referitor la aceasta
menționarea a două acțiuni în plan politic desfășurate de România în perioada 1965-1975
formularea unui punct de vedere referitor la revenirea la democrație în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; profil sportiv, toate specializările; profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; profil teologic, toate specializările.

Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Constituția din 1866, Constituția belgiană, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
2 puncte pentru: Constituția din 1866 a fost elaborată și votată de Adunarea Constituantă în pofida repetatelor proteste ale reprezentanților marilor puteri, astfel că reprezintă […] un act de energie făcut de conducerea unui stat mic, supus unor serioase și diverse presiuni. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
Câte 3 puncte pentru menţionarea a două spații istorice: Imperiul Otoman și România. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3p × 2 = 6p)
3 puncte pentru scrierea literei B
7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

Exemple:

Cauză: Constituția din 1866 a fost elaborată și votată de Adunarea Constituantă în pofida repetatelor proteste ale reprezentanților marilor puteri
Efect: reprezintă […] un act de energie făcut de conducerea unui stat mic, supus unor serioase și diverse presiuni

Cauză: pentru că se urmărea sublinierea și mai exactă a dorinței de independență, în legea fundamentală adoptată în 1866
Efect: nu exista nicio referire în legătură cu suzeranitatea Imperiului Otoman sau regimul de garanție colectivă europeană

câte 1 punct pentru menționarea oricăror două documente referitoare la statul român modern adoptate în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1p × 2 = 2p) Exemple: elaborarea Proclamației de la Islaz sau Principiile noastre pentru reformarea patriei sau Dorințele Partidei Naționale din Moldova, etc.

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune (2p × 2 = 4p)

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfășurate de români în primele decenii ale secolului al XX-lea. Exemple: doreau și au realizat Marea Unire, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

2 puncte pentru răspunsul: Dragoș, Bogdan. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2 puncte pentru răspunsul: al XIV-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3 puncte pentru răspunsul: Basarab 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni politice încheiate cu acest rezultat, la care se referă sursa dată. Exemple: a blocat expansiunea ungară dincolo de Carpați, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la Bogdan (3p × 2 = 6p) Exemple: După o încercare neizbutită de a se emancipa de sub controlul ungar (1359), Bogdan câștigă în iarna dintre 1364-1365 o victorie similară celei a lui Basarab din 1330. Și în cazul noului stat românesc de la Est de Carpați, biruința lui Bogdan a pus capăt, temporar, suzeranităţii ungare asupra acestei noi țări, dar, fapt mult mai important, ea a consacrat caracterul ireversibil al existenței statului moldovean, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile Ungariei la Est de Carpați câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3p × 2 = 6p) Exemple: Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungariei şi a bloca pasurile Carpaților Răsăriteni, în eventualitatea unor incursiuni tătare, zona din vecinătatea trecătorilor a fost organizată sub aspect militar, având statutul unei mărci (zonă de frontieră, cu funcții militare de apărare), condusă de voievodul Dragoș din Maramureș; Pe lângă marca înființată de regalitatea ungară, în teritoriul de la Est de Carpați se aflau formațiuni politice […] așa cum se desprinde din relatările unor surse, etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: Lupta de la Mohács și transformarea Transilvaniei în Principat autonom sub suzeranitate otomană, Tratatul de la Alba Iulia, etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru menționarea unui fapt istoric care a favorizat introducerea unei Constituții în primele trei decenii ale secolului al XX-lea
3 puncte pentru prezentarea unei caracteristici a acesteia
2 puncte pentru menționarea Constituției autoritare (1938, etc.)
câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei caracteristici ale acesteia – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric (de exemplu: Regele este capul statului, sunt desființate partidele, introducerea unui singur partid politic, Frontul Renașterii Naționale, etc.) (3p × 2 = 6p)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfășurat în perioada naţional-comunismului, în politica internă a statului român, între 1965-1975 (de exemplu: adoptarea Constituției din 1965, introducerea cultului personalității, impunerea membrilor familiei Ceaușescu în cele mai importante funcții în stat, rotația cadrelor, etc.) (3p × 2 = 6p)
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la revenirea la democrație în România în ultimul deceniu al secolului al XX-lea (de exemplu: Adoptarea Constituției din 1991, Democrația postdecembristă din România, în perioada 1990-2000, se consolidează prin reintroducerea principiului separației puterilor în stat, În perioada 1990-2000, democrația postdecembristă din România se caracterizează prin revenirea la pluripartidism, etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Încheiere: Competențe evaluate și transfer didactic

Analiza structurală a prezentului model de subiect evidențiază o arhitectură evaluativă care vizează nu doar cunoștințele declarative (fapte, date, personalități istorice), ci în special competențele procedurale și atitudinale esențiale formării gândirii istorice. Din perspectiva taxonomiei cognitive revizuite (Anderson & Krathwohl, 2001), subiectele progresează de la niveluri inferioare – evocare și recunoaștere în itemii 1-2 – către niveluri superioare: analiza surselor istorice, sinteza informațiilor în relații cauzale și evaluarea critică prin formularea argumentelor istorice. Această gradare permite diferențierea elevilor în funcție de nivelul lor de performanță cognitivă.

Un aspect deosebit de semnificativ din perspectivă didactică îl constituie accentul pus pe lucrul cu surse istorice autentice, competență fundamentală în educația istorică contemporană. Elevii sunt solicitați să extragă informații, să compare perspective din surse diferite, să identifice relații de cauzalitate și să construiască puncte de vedere susținute prin argumente – operații cognitive complexe care transcend simpla memorare și care dezvoltă gândirea critică aplicabilă în multiple contexte educaționale și sociale.

Baremul de notare, prin detalierea descriptorilor de performanță și prin oferirea de exemple concrete, facilitează obiectivitatea evaluării și asigură transparența criteriilor. Totuși, din perspectiva cercetării în educație, rămâne necesară o reflecție continuă asupra validității predictive a acestor instrumente și asupra consecințelor evaluării asupra procesului de învățare (backwash effect). Practica demonstrează că evaluările finale influențează major strategiile instructive: dacă bacalaureatul evaluează competențe complexe de analiză și argumentare, procesul didactic trebuie reorientat de la predarea prin transmitere către învățarea activă, constructivistă, centrată pe elev.

Pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, acest model oferă un cadru de referință pentru designul backward (Wiggins & McTighe): pornind de la competențele evaluate în examenul final, profesorii pot proiecta progresiv activitățile de învățare care dezvoltă sistematic aceste competențe pe parcursul ciclului liceal. Astfel, modelul de subiect devine nu doar un instrument de măsurare, ci un catalizator al schimbării pedagogice către o educație istorică autentică, axată pe dezvoltarea competențelor de cercetare, interpretare critică și argumentare – competențe esențiale pentru cetățenia activă și informată în societatea democratică.

prof. Daniela Tănase