Proiectul este un proces de învăţare care implică un grup de elevi în situaţia de a-şi expune părerile, nevoile, necesităţile, dorinţele, opiniile etc. şi de a căuta mijloace ca să formuleze răspunsuri pentru acestea. El se fundamentează logic pe câteva etape, despre care elevii sunt informaţi şi pregătiţi pentru a le respecta.
Într-o activitate specială, elevii au fost informaţi prin expunerea profesorului despre fazele proiectului şi antrenaţi în comentarea, interpretarea, structurarea acestora. Etapele proiectului sunt următoarele: Pregătirea proiectului (reprezentările); Captarea atenţiei (interesul); Definirea proiectului (tema, obiective, finalitatea, produsele). Pentru alegerea temei proiectului profesorul se orientează în funcţie de programa curriculară în vigoare, dar ţine cont şi de preferinţele elevilor expuse în prima etapă.
Realizarea proiectului ține cont de analiza materialelor, planul de acţiune, determinarea metodelor şi tehnicilor de lucru, planificarea timpului. Analizând sursele, elevul realizează şi un plan de activitate lunar. Urmează acţiunea şi participarea, apoi, transmiterea (comunicarea orală socială) și evaluarea (rezultatele şi procesul).
Reuşita proiectului constă în formarea unei echipe de lucru cu puțini elevi, într-o coordonare avansată în cadrul echipei ca atare, într-o bună organizare logistică, în implicarea activă a fiecărui participant. Metoda proiectului nu se poate aplica mereu și nu abordează toate temele, însă utilizarea ei dă viaţă învăţării şcolare.
1. Organizarea portofoliului
Un mijloc de eficientizare a elaborării unui proiect este organizarea unui portofoliu şi a elementelor lui componente. În acest sens, au fost aplicate fişele de lucru specifice pentru portofoliu. Un portofoliu include un şir de realizări ale elevului, pe care el trebuie să poată să le organizeze şi să le prezinte.
Considerând comportamentul de învăţare al elevilor atât ca un rezultat al influenţei pedagogice cât şi ca un produs al propriilor eforturi, trebuie să menţionăm şi rolul acţiunii de dirijare a acestora în planul vorbirii, acumulării de cuvinte, de expresii şi de construcţii în limba română. Activitatea este realizată în baza diverselor lucrări ale elevilor, pornind de la organizarea unei structuri a portofoliului, clasificarea lucrărilor incluse în portofoliu, tabla de materii şi modalitatea de prezentare a produselor.
În prima etapă de elaborare a portofoliului au fost structurate, ca model, portofolii comune ale unei echipe şi după aceasta elevii şi-au organizat propriile portofolii, pe care le-au prezentat consecutiv în clasă, pe parcursul a trei lecţii. După această activitate, elevii au fost orientaţi ca cel puţin o dată pe săptămână să-şi examineze portofoliul şi să-l completeze, să-i schimbe, eventual, structura sau materialele, incluse, să solicite evaluarea portofoliului personal de către un coleg de clasă sau de către profesor. Prin urmare, ulterior, această activitate a fost „transmisă” în competenţa fiecărui elev, el fiind responsabil personal de propriul portofoliu.
2. Pilotarea proiectului
În cadrul acestei etape, elevii au primit următoarele sarcini de lucru: să iniţieze independent investigaţia necesară; să formuleze întrebări coerente de cercetare; să definească proiectul de cercetare; să facă investigaţii directe şi să găsească resursele necesare; să abordeze o atitudine de cercetare; să gestioneze timpul necesar; să colaboreze şi să asigure un feed-back real; să coordoneze lucrul personal cu cel al echipei; să lucreze într-un context semnificativ, punând la contribuţie creativitatea, iniţiativa; să stabilească legături între date, concepte, noţiuni.
În cadrul etapei de identificare se caută răspunsuri la următoarele întrebări: Ce fel de proiect avem de realizat? Ce competenţe vor fi antrenate? Care sunt criteriile reuşitei? Cum pot fi formate echipele? Câţi elevi vor fi într-o echipă? Cine şi ce va cerceta? Unde şi cum va fi căutată informaţia? Cum va fi extrasă informaţia necesară? Ce produs final va fi realizat? Cine şi ce pregăteşte? Cum va fi prezentată informaţia?
3. Elaborarea proiectului
Proiectul este o metodă ce pune accent pe participarea activă a elevilor, pe latura relaţională a învăţării, formându-le competenţa atât de necesară în comunicarea orală, cea a relaţionării cu partenerul verbal. Elevii primesc ocazia socializării, relaţiile verbal-comunicative între ei nu sunt „impuse” de profesor, ci de ei înşişi, de interesul grupului pentru realizarea calitativă a sarcinii de proiect. De asemenea şi procesul de învăţare nu este realizat de către profesor, ci de către liderul grupului sau de grupul ca atare, pornindu-se de la interesele elevilor.
Dificultăţile care apar pe parcurs sunt rezolvate rapid, în spiritul grupului. În procesul realizării proiectului se stabilesc relaţii autentice cu membrii echipei /grupului, elevii învăţând să comunice cu membrii grupului, să-şi împărtăşească şi să asculte idei. Lucrând la proiect, acesta favorizează formarea şi dezvoltarea spiritului critic, autonomiei elevului, responsabilităţii elevilor în raport cu învăţarea lor, care nu are limite. Procesul de învăţare devine mai concret, suscitând curiozitatea, dezvoltând capacităţile de iniţiativă şi de cooperare.
4. Dezvoltarea competenţei de comunicare orală prin etapa de prezentare a proiectului elaborat şi prin comentarea activităţii respective
Când toate comunicările sunt elaborate, profesorul uneşte echipele cu scopul ca acestea să-şi expună informaţiile şi să le reorganizeze dacă este nevoie înainte de prezentarea finală. Prezentarea trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: care va fi modalitatea comunicării informaţiei pregătite; care este obiectivul prezentării proiectului; cum va fi menţinută atenţia auditoriului; încadrarea în timpul rezervat; cum să facem comunicarea mai convingătoare.
Pentru exemplificare, prezentăm metodologia realizării unui proiect de grup, realizat cu ocazia cercului metodic, în luna noiembrie 2018, în cadru lecţiei de limba şi literatura română cu titlul „Bacovia dincolo de cuvinte”. Proiectul începe în clasă prin definirea şi conştientizarea sarcinilor, continuă atât în afara lecţiei cât şi la lecţie pe parcursul a trei luni, monitorizând permanent şi evaluând periodic activitatea elevilor. Proiectul se finalizează în clasă prin prezentarea realizărilor obţinute într-o formă de comunicare orală.
Obiectivul propus a fost provocarea elevilor pentru elaborarea de proiecte care să fie ulterior prezentate în faţa unui public, motivându-i să realizeze o învăţare activă, conştientă, antrenând mijloacele intelectuale, strategiile şi modurile de predare-învăţare-evaluare capabile de a favoriza interesul pentru comunicare. Elevilor li s-a propus să aleagă un proiect funcţional, pornind de la opera lui George Bacovia, în conformitate cu programa de studiu în vigoare.
În timpul unei ore de curs, am trecut în revistă împreună cu elevii unităţile ce urmau a fi studiate, obiectivele de referinţă preconizate şi, astfel, le-am propus să-şi aleagă tema proiectului. În urma rezultatului analizei opiniilor şi în baza discuţiei organizate, s-a ajuns la concluzia că un domeniu de studiu atât de vast şi de deschis ca „Simbolismul în literatura română” provoacă interes şi motivaţie.
În faţa elevilor au fost puse următoarele probleme: Veţi reuşi să descoperiţi temele şi motivele specifice acestui curent literar lucrînd în proiect? Veţi reuşi să realizaţi proiecte personale despre Simbolismul românesc astfel încât ele să se integreze în proiectul comun al clasei? Comunicarea finală va fi una de grup; dacă da, în ce mod va fi prezentată?
Având drept reper materialul didactic din unitatea aleasă, precum şi alte izvoare propuse de către profesor sau investigate în mod independent de către elevi, aceştia au putut să-şi valorifice cunoştinţele în ceea ce priveşte simbolismul: temele abordate, motivele literare utilizate, tehnicile şi instrumentele des folosite. Utilizarea TIC (tehnologiilor informaţional computerizate), în special Internetul, poşta electronică, cd-urile informaţionale, au fost un suport necesar în căutarea, organizarea şi păstrarea informaţiei. TIC au stimulat creativitatea prin producerea desenelor, graficelor şi a diagramelor la calculator.
Aceste oportunităţi le-au permis elevilor să elaboreze proiecte personale de o mare diversitate pe parcursul a trei luni de studiu şi activitate. Axându-se pe obiectivele propuse, elevii au favorizat integrarea învăţării în viaţa lor personală, culturală şi socială. Prin amploarea sa, proiectul a permis elevilor să stabilească legături interdisciplinare: literatură, muzică, pictură, etc. În plus, el a oferit posibilitatea de a însuma mai multe domenii ale experienţei de viaţă şi a permis elevilor o deschidere spre cognoscibilitate.
Pentru reuşita proiectului, am reflectat asupra următoarelor probleme: În ce măsură elevii înţeleg creaţiile autorului?; Vor fi oare în stare elevii să lucreze în cooperare şi colaborare, împărtăşindu-şi realizările, transmiţându-le colegilor, practicând ajutorul reciproc?; Ce importanţă ar avea proiectul preconizat în contextul realităţii actuale?; Care ar fi aşteptările elevilor de la acest proiect?; Cum ar fi posibilă dirijarea activităţii elevilor pentru dezvoltarea permanentă a competenţelor de comunicare orală?; Orientarea elevilor în alegerea unui proiect personal legat de interesele întregului grup şi a întregii clase, ne-a permis să-i susţinem în activitatea lor diferenţiată şi astfel i-am putut ajuta să găsească răspuns la necesităţile şi interesele lor particulare.
Pe parcursul realizării proiectului colectiv despre Simbolism, elevii şi-au dezvoltat competenţe de ordin intelectual, fiind puşi să acţioneze în situaţii care generează formarea diverselor abilităţi de comunicare. Realizăm în paginile ce urmează prezentarea metodologică a temei alese, a planului de documentare oferit elevilor, a elementelor de conţinut solicitate în vederea elaborării proiectului.
Activitatea are în vedere prezentarea unui proiect, pregătit încă de la începutul anului şcolar, care urmăreşte interpretarea, din cinci perspective moderne, a creaţiei bacoviene. Astfel, am utilizat metode diferite de abordare a textului liric bacovian, atât moderne cât şi tradiţionale, cum ar fi: lucrul pe grupe, investigaţia, metoda cubului, dezbaterea, diagrama Venn, mozaicul.
- Prima grupă a realizat o interpretarea din perspectiva psihanalitică, intitulată, Mitul personal al autorului,
- Cea de-a doua grupă a realizat o invetigaţie în ceea ce priveşte tematica liricii bacoviene, cu titlul, Cromatica în creaţia bacoviană,
- A treia grupă s-a remarcat printr-o abordare intertextuală a poeziei lui Bacovia-Creaţia bacoviană la răscruce de drumuri,
- A urmat prezentarea dintr-o perspectivă interdisciplinară, intitulată-Expresionistul Bacovia sau poezia ca un strigăt?,
- Cea din urmă abordare a fost cea hermeneutică-De-construcţia hermeneutică a poeziei „Plumb”.
În realizarea proiectului am avut în vedere următoarele competenţe specifice: identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic; descoperirea sensurilor cuvintelor în limbajul comun şi în limbajul poetic; identificarea şi analiza elementelor de compoziţie în textele abordate; identificarea instanţelor comunicării în textul liric; redactarea unor compoziţii referitoare la textele poetice.
Elevii s-au implicat cu multă pasiune în realizarea proiectelor împărţindu-şi sarcinile şi mobilizându-se pentru conceperea unor prezentări originale. Prima grupă s-a ocupat de surprinderea aspectelor esenţiale din viaţa autorului care au contribuit la realizarea unor creaţii poetice. Astfel, elevii au descoperit acele amănunte din viaţa poetului care se oglindesc în creaţiile acestuia. De asemenea, ei au realizat o investigaţie atât la casa memorială din Bacău cât şi la cea din Bucureşti unde au descoperit aspecte ale încăperii în care locuia Bacovia care este posibil să fi dezvoltat nişte fobii. Elevii au descoperit poeziile care înfăţişează anumite momente importante din copilăria poetului, dar şi din celelalte etape ale vieţii acestuia.
Cea de-a doua grupă s-a ocupat de tematica liricii bacoviene şi a surprins, dintr-o perspectivă interdisciplinară, stările poetice transmise de anumite culori din paleta utilizată de Bacovia în paralel cu picturile celebre analizate. Grupa a treia şi-a propus o abordare dintr-o perspectivă intertextuală a poeziei bacoviene analizând-o, în paralel, cu poezia « Armonie în amurg » scrisă de Charles Baudelaire. Elevii au realizat o diagramă Venn în care au scris atât asemănările cât şi deosebirile dintre cele două creaţii.
Cea de-a patra grupă s-a ocupat de abordarea interdisciplinară a creaţiei bacoviene realizând o lucrare cu titlul „Expresionistul Bacovia sau poezia ca un strigăt?”. Elevii din această grupă au înfăţişat elementele expresioniste ale poeziei bacoviene şi au sesizat legăturile dintre melodiile alese şi pictura lui Edward Munch, « Ţipătul ». Elevii din această grupă sunt solicitaţi să răspundă la următoarea întrebare: Cum preferaţi să abordaţi discutarea acestei poezii? Ei au de ales dintre următoarele posibilităţi:
- Avansarea pas cu pas în discutarea versurilor, urmărind firul discursului liric;
- Identificarea cu cel care vorbeşte şi cu atmosfera evocată;
- Începerea de la aspectul ei impresionant, frapant;
- Analizarea structurii textului: repetiţiile, echivalenţele, simetriile;
- Începerea de la aspectul care îi intrigă.
Fiecare elev alege câte o posibilitate de interpretare motivându-şi alegerea. În concluzie, acest proiect a reprezentat un motiv deosebit ca elevii să organizeze materialele adunate în urma investigaţiilor pe care le-au realizat şi să îmbine utilul cu plăcutul. Elevii au fost orientataţi nu numai spre explorarea cunoştinţelor despre Simbolism, dar şi spre prezentarea lor într-o manieră originală, dezvoltându-şi astfel creativitatea, interesul pentru învăţare, spiritul de echipă şi formându-şi astfel competenţe de comunicare.
În plus, profesorul este atent pe parcursul proiectului să-i permită elevului, prin medierea sa, să-şi dezvolte identitatea personală şi socială. S-a ţinut cont de individualitatea fiecărui elev şi de faptul că fiecare are drepturi, obligaţii, necesităţi cognitive, afective şi sociale. Deoarece am menţionat importanţa interacţiunilor sociale în construirea învăţării, am favorizat, deci, activitatea de cooperare. În timpul acţiunilor am făcut apel la ideile şi la opiniile elevilor. Ei învăţă, astfel, să-şi împărtăşească invenţiile, talentul lor, să rezolve conflictele confruntând mai multe puncte de vedere.
Activitatea de cercetare şi de investigaţie a fiecărui elev constituie o sursă valoroasă în amplificarea cunoştinţelor elevilor. Am evaluat împreună cu elevii cunoştinţele şi alegerea lor de a acţiona în continuare, precum şi atitudinile şi comportamentele acestora. În realizarea proiectului, elevii comunică foarte des între ei şi cu alte persoane din mediul înconjurător. S-a insistat asupra următoarelor atitudini: ascultare activă şi reciprocă; grija pentru exprimarea corectă; claritatea şi toleranţa propunerilor; creativitatea prezentării.
Pe parcursul perioadei pe care elevii au avut-o la dispoziţie pentru realizarea proiectului, am găsit necesare reuniunile de proiect în timpul orelor de curs pentru a oferi elevilor următoarele posibilităţi: analiza în comun a informaţiilor acumulate; schimbul de opinii privitor la idei, structurarea ideilor; împărtăşirea informaţiilor asimilate; luarea de decizii, rezolvarea de probleme; programarea altor sarcini; propuneri privitor la regizarea scenariului prezentărilor; propuneri referitor la diverse mijloace iconice pentru o prezentare mai atractivă a proiectului etc.
Periodic, a fost monitorizată activitatea fiecărei echipe şi s-a intervenit pentru a ajuta elevii, în caz de necesitate, de a modifica unele idei şi propuneri, de a-i îndruma, de a-i orienta spre comunicări eficiente. Profesorul, în calitate de mediator, ghidează elevii cu scopul ca ei să conştientizeze ce operaţii trebuie să efectueze în procesul învăţării. În vederea evaluării activităţii, s-a ţinut cont şi de evaluarea intermediară în procesul de învăţăre: observarea, examinarea şi analiza produselor, examinarea portofoliilor, a agendelor implicând o participare activă a elevilor. Autoevaluarea şi evaluarea reciprocă pe parcursul proiectului a responsabilizat elevii şi le-a stimulat implicarea.
După ce ne-am asigurat că domeniul abordat îi interesează pe elevi şi ei şi-au exprimat dorinţa de a elabora acest proiect colectiv, s-a iniţiat elaborarea lui. Pe parcursul desfăşurării proiectului, am încurajat elevii în planificarea continuă a acţiunilor lor, de asemenea şi în identificarea evaluării achiziţiilor. Am favorizat interacţiunile în cadrul echipelor şi a întregului grup.
Trebuie să menţionăm că evaluarea s-a realizat pe parcursul desfăşurării proiectului. Profesorul împreună cu elevii efectua periodic analiza celor învăţate fie printr-o evaluare iniţială, fie printr-o evaluare curentă/formativă, fie printr-o evaluare sumativă. Un rol important l-a jucat autoevaluarea şi evaluarea reciprocă; în vederea realizării acesteia din urmă am propus o grilă de evaluare. Evaluarea sumativă a celor realizate s-a desfăşurat preponderent în cadrul etapei finale, atunci când elevii şi-au expus creaţiile personale.
În deducerea notei finale, profesorul a ţinut cont de întreaga activitate a elevului/elevilor/grupului de elevi începând chiar cu prima etapă de lucru în proiect, luând în considerare toate aspectele de concepere, pregătire, colectare, cercetare, investigaţie, creare şi prezentare a descoperirilor efectuate, comunicării acordându-i-se atenţia primordială.
Bibliografie
Oprea, Crenguţa Lăcrămioara, Pedagogie. Alternative metodice interactive, www.unibuc.ro/eBooks/(online).
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2003.
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române, ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom Iaşi, 1999.